TRANSPLANT

DOAMNE AJUTA!

Am crezut că inima

Poartă-n ea iubire

Şi că poate ca să dea

Chiar şi fericire;

Doamne, nu-i adevărat,

Îi lipseşte fapta

Şi este nespus de rea…

Transplantează-mi alta!

Am crezut că mâna mea

Este mai miloasă,

Că se-ntinde ca să dea,

Că de altu-i pasă...

Însă nu, o, nu-i aşa,

N-are pic de milă,

Tai-o şi în locul ei

Pune-a Ta mână!

Am crezut că-n drumul meu

Pun piciorul bine,

Că e drumul cel ales

Şi că mă susţine...

Însă nu, este greşit,

Rătăceşte-ntruna,

Doamne, Doamne, schimbă-mi-L

Şi mă ia de mână.

Mai credeam că ochii mei

Poartă-n ei lumină

Şi că-n ei se oglindesc

Linişte deplină...

Însă vai, sunt orbi, sunt goi

Fă cu ei ce crezi,

Doamne, scoate-i şi în loc

Pune alţii limpezi

Cine-ar fi crezut că am

O ureche surdă

De Cuvântul vieţii sfânt

Nici nu vrea s-audă...

Ce să fac ca să aud

Şoaptele-ţi divine?

Doamne, pune-mi alta-n loc

Ca s-aud mai bine!

Şi credeam că vorba ei,

Vorba limbii mele,

Este dulce şi cu vers

Şi cu dor de stele...

Însă nu-i adevărat,

Totul e minciună,

Doamne, limba-i de tăiat

Pune-mi alta bună!

Ochi, picior, urechi şi mână

Totul mi s-a transplantat,

Limba mea se laudă-ntruna,

Doamne, sunt un om schimbat,

Inima îşi cântă versul

Unei vieţi de fericire,

Căci acum, în sentimente

Poartă-n ea o nouă fire.

Am crezut că nu se poate

Că voi fi pierdut pe veci,

Cine să mai intervină

Când eşti gata să te treci?

Însă, Doamne, ce minune,

M-ai primit, m-ai consultat

Şi în faţa tuturora,

Pot să spun, da,

SUNT SALVAT!