Pagini

27 februarie 2018

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

"Maica Sfantă Prea Curată,
 Tu te-ndură si ne-arată,
 Voia acum să-ti implinim,
Plăcuti Domnului să fim,

Tu ce stai colo sus,
 Langă Pruncul tău Iisus,
 De la Domnul pentru noi,
Cere să ne dea minte,

 Putere să invătăm să fim si noi,
 Ca părintii nostrii eroi,
Tara noastră s-o iubim,
Tie fii iubiti să-ti fim, Tie,

 Maica-ti multumim,
Pentru ca esti dupa Dumnezeu".
"Frant de umilinte, cu adanci suspine,
 Sufletu-mi la Tine vine, sa se-nchine,

Mila Ta din ceruri,
Peste noi coboara,
Maica Prea Curata,
Pururea Fecioara!"

 Dumnezeu si Maica Domnului să te binecuvanteze.
Sursa  net

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



                                                              O, Stăpană! 

Preabinecuvantata aparatoare a neamului omenesc! Scaparea si mantuirea celor ce alearga la tine! Stiu, cu adevarat stiu ca am gresit foarte mult si L-am maniat, preamilostiva Doamna, pe Cel ce S-a nascut dupa trup din tine, pe Fiul lui Dumnezeu! Dar avand multe chipuri ale celor ce mai inainte de mine au maniat bunavointa Lui: vamesii, desfranatele si alti pacatosi carora li s-a dat iertarea pacatelor pentru pocainta si marturisirea lor, acele chipuri, dar, de pacatosi miluiti, punandu-le in fata ochilor sufletului meu celui pacatos si privind la atata milostivire dumnezeiasca cu care i-ai primit pe ei, am indraznit si eu, pacatosul, sa alerg cu pocainta, la mijlocirea ta cea binevoitoare, puternica si neincetata.
O, preamilsotiva Stapana! Da-mi mana de ajutor si cere de la Fiul tau si Dumnezeul nostru, cu rugaciunile tale sfinte de mama, iertarea pacatelor noastre celor grele. Crec si marturisesc ca Acela pe Care L-ai nascut, Fiul tau, este cu adevarat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui Viu, Judecatorul viilor si al mortilor, Care da fiecaruia dupa faptele sale. Cred iarasi si marturisesc ca tu esti cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, izvorul milostivirii, mangaierea celor ce plang, cautarea celor pierduti, puternica si neincetata mijlocitoare la Fiul tau si chezasia pocaintei. Cu adevarat, oamenii nu au alt ajutor si acoperamant afara de tine, o, Doamna preamilostiva! Si nimeni din cei ce au nadajduit spre tine nu s-a rusinat candva, si rugandu-se Fiului tau prin tine, nimeni nu a fost parasit. Drept aceea, rog bunatatea ta cea nemasurata: deschide usile milostivirii tale mie, celui ce m-am ratacit si am cazut in adancuri intunecate! Nu te scarbi de mine, spurcatul, nu trececu vederea ruga mea cea pacatoasa, nu ma parasi pe mine, ticalosul, pe care vrajmasul cel rau m-a dus la pieire. Ci indupleca-L, milostiva, pe Cel ce S-a nascut din tine, pe Milostivul Dumnezeu, ca sa-mi ierte multele mele pacate si sa ma izbaveasca din pierzarea mea, ca si eu, dimpreuna cu toti cei ce au primit iertare, sa cant si sa proslavesc nemasurata milostivire a lui Dumnezeu si apararea ta, care ma face sa nu ma rusinez nici in viata aceasta, si nici in veacul cel nesfarsit. Amin!

.PÂNĂ CĂND ?...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Pana cand tot fugi de Mine, pană cand Mă ocolesti?
Pană cand iti umpli mintea cu desertaciuni lumesti?
Pană cand Mă lasi afară, neprimindu-Mă in gand?
Pană cand să-ti bat la usă, spune-Mi, oare, pană cand?..

Te-am eliberat de patimi, te-am spalat printr-un Botez,
Ti-am dat o credinta dreapta, daruindu-ti Sfantul Crez,
Dar tu fugi mereu de Mine, sa Ma cauti, nici un gand!
Iar Eu Ma tot uit la tine si Ma-ntreb: "Dar pana cand?"

In zadar vorbesti de Mine, in zadar Ma zugravesti,
In zadar indemni pe altii, in zadar te obosesti,
Daca nu vorbesti cu Mine in camara-n rugaciune,
Totul e ca pleava-n aer, totul e desertaciune!

Ce te temi sa-Mi stai la vorba, crezi ca o sa-ti cer ceva?
Stii tu slava Mea din ceruri, stii tu bogatia Mea?
N-am nevoie de la tine nici macar de-un varf de ac:
Nu sunt toate ALE MELE, oare nu chiar EU le fac?

Te astept la rugaciune, sa te-ndestulez de har,
Altfel, totul e degeaba, altfel, totu-i in zadar,
Pune mana si te roaga, fugi de tot ce n-are rost,
Si-o sa iti arat prin ceruri locuri unde n-ai mai fost!

Sursa net..

26 februarie 2018

Rugăciunea de dimineaţă a Sfântului Grigorie Palama către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (din Apantisma).

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog. Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă. Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare. Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit. Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună. Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi. Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune. Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu. Aşa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului. Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate. Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine. Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup. Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă. Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc. Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor. Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

22 februarie 2018

SUNT ORTODOX !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Sunt ortodox de când sunt eu

Şi-aşa a fost tot neamul meu,
Si cât sunt eu de păcătos
Tot nu mă lepăd de Hristos.

Păşesc pe drumul cel mai strâmt
Şi nu mă las deloc înfrânt
Şi trec prin viață bucuros
Că lângă mine stă Hristos

Strămoşii mei trăiesc prin mine
Chiar dacă zac în țindirime,
Că lege am din moşi strămoşi
Să nu mă-nchin la alți hristoşi !

Şi mi-au lăsat o lege vie
E Sfânta mea Ortodoxie,
Adusă pe-un picior de plai
Să-mi poarte paşii către Rai.

Un Sfânt Apostol a venit
Şi pe Hristos ni L-a vestit
Ca Dumnezeu Mântuitor
Aici în Sciția Minor

Iar astăzi tu, popor al meu
Vrei să ti-L vinzi pe Dumnezeu,
În tot acest pământ frumos
Nu mai e loc pentru Hristos ?

Cazi în genunchi nu te-nălța
Ridica-ți crucea chiar de-i grea.
Cum au făcut strămoşii sfinți
Cum au făcut ai tăi părinți !

Când Domnul se va arăta
Şi va veni în Slava Sa
Cu Sfintii şi Martirii Săi,
El te va judeca prin ei.

Ce vei răspunde tu, ca neam
Unui Ştefan sau Brâncovean
Unui martir sau cuvios
Care-a murit pentru Hristos ?

De spui român, spui Ortodox
Şi țara mea-i a lui Hristos
Şi-L rog pe Bunul Dumnezeu 
Să vindece poporul meu !

Eliana Popa

20 februarie 2018

DOAMNE, TU AI FOST CA MINE ?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Biet orfan cu chip de inger,sade trist pe-o piatră rece
Ploaia asta prinsă-n fulger,lumea parcă vrea s-o-nece!
Lui nu-i pasă nici de ploaie,nici de fulger nu se teme,
Gândul lui ca pe-o scrisoare,către Domnul il asterne!

,, - Doamne, Tu ai fost ca mine,părăsit si-nfometat?
Când ai vrut un colt de pâine,l-ai cerut si Ti l-au dat?
Doamne, Tu ai fost vreodată,insetat si zdrentăros?
Doar c-o haină căpătată de la vreun crestin milos?

Plâns-au ochii Tăi, Iisuse,asa cum au plâns ai mei ?
Cu suspinele ascunse si cu grea durere-n ei ?
Ti-ai dorit o alinare? Ai primit o mângâiere,
Când stăteau să Te doboare,ale lumii vorbe grele ?

Ti-ai dorit să ai o casă,frati, surori să te iubească?
Să vă strângeti toti la masă,cu o dragoste frătească?
Te-au lovit ca si pe mine,fără a avea vreo vină?
Ai simtit ca lângă tine, e vreo mână ce Te-alină?

Doamne, iarta-mi indrăzneala, de-a Te intreba pe Tine,
Dar nu-mi iese socoteala,de ce altii nu-s ca mine ?
Oare ce-am gresit la ceruri, de-s lăsat in voia sortii,
Si acei ce mi-au dat viată, au trecut hotarul mortii ?"

O lumină il mângâie ca o aripă de inger,
Nu-i lumina diminetii, nici lumina de la fulger,
Simte multă bucurie...si nu poate să privească
Doar aude-o voce blândă din lumina cea cerească :

,, Fiul Meu, am fost ca tine, părăsit si-nfometat
Când vândut am fost de Iuda si-n Pretoriu, judecat,
Cand am mers pe Drumul Crucii, singur si plin de durere,
Si in sete si in foame, ei mi-au dat otet si fiere !

Gol am fost in suferintă, părăsit am fost de toti,
Si cămasa de pe mine, câstigat' a fost la sorti,
Doar Măicuta mea sărmana, mi-a acoperit Făptura,
Cu năframa ei cea albă...toti ceilalti isi vărsau ura !

Plâns-au ochii Mei, copile, cu suspinele ascunse,
Auzind jalea Măicutei si ocările aduse,
Si din inăltimea Crucii, am privit prin timp...departe
Si am plâns văzând cum astăzi, lumea zace in păcate !

Mi-am dorit o alinare...n-am primit o mângâiere
Am strigat doar către Tatăl..si in Cer era tăcere,
Dar tăcerea cea din ceruri, era Sfanta Bucurie,
Asteptând ca omenirea, prin Iisus Hristos să-nvie !

Am ales ca ucenicii,frati ai mei să se numească
Si i-am strans pe toti la Cină, cu o dragoste frătească,
Am frânt pâinea si le-am dat-o, am intins cu ei in blide,
Chiar dac' am stiut că Iuda, pe-un pumn de arginti mă vinde !

M-au lovit cu ură multă, când căzut eram in tină,
Numai blânda Veronică, mi-a adus un pic odihnă
Cu năframa mi-a sters fruntea de sudoare si de sânge,
Peste spinii din coroană...lacrima-i porni a curge !

N-ai gresit nimic, copile..doar ca omul poart-o cruce,
Sau păcatul altor neamuri, unii sunt alesi a-l duce,
Tu ai fost ales să porti, ca orfan, o cruce grea,
Dar cu Harul de la Tatăl, si cu Mare Mila Mea,

Vei păsi cu indrăzneală, peste serpi si peste pietre,
Lângă tine sta-vor ingeri si din ochi nu te voi pierde,
Si in ceruri ai o Maică si pe Dumnezeu cel Sfânt,
Ai si frati...pe sfinti si ingeri ! Esti orfan doar pe pământ !"

Eliana Popa

18 februarie 2018

POSTUL SFINTELOR PASTI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


   Dragii mei, de astazi a inceput postul Sfintelor Pasti. Se cuvine in aceasta perioada, sa ne facem placuti Mantuitorului nostru Iisus Hristos care: Bogat fiind, A SĂRĂCIT (2 Corinteni 8:9). Desi, era intru slava, S-A DESERTAT PE SINE DE MĂRETIA SA. Desi, se salasluia intru inaltime, NU A GĂSIT LOC UNDE SĂ-SI PLECE CAPUL (Matei 8:20). Desi, va veni pe norii cerului, A INTRAT IN IERUSALIM CĂLARE PE MANZUL ASINEI. Desi, este Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu Adevarat, A LUAT CHIP DE ROB. Desi, este "Fantana" care potoleste setea, A INSETAT SI A CERUT APA DE BĂUT (Ioan 4:7). Desi, Sfintii Ingeri ii slujeau, A FOST PURTAT DE MAINILE OMENESTI ALE MAICII DOMNULUI, SFANTULUI IOSIF si ale DREPTULUI SIMEON. Desi, este "Izvorul bunatatilor" care potoleste "Foamea noastra", TOTUSI A FLAMANZIT (Matei 4:2). Desi, niciodata nu a facut rau, I S-AU BĂTUT CUIE IN MAINI SI IN PICIOARE. Cu toate ca este "Datatorul de viata" al tuturor muritorilor, S-A PREDAT PE SINE, DE BUNĂ VOIE, MORTII PE SFANTA CRUCE. 
   Asadar, se cuvine sa postim (fiecare dupa putere), precum Mantuitorul in pustia Quarantaniei. Sa ne rugam, precum Domnul nostru Iisus Hristos, noaptea in Gradina Ghetsimani (dupa putere si cu lacrimi). Sa facem milostenie (dupa putere) precum Domnul Hristos, a impartit in lume bunatatile Lui. Si sa iertam din inima noastra, pe oricare vrajmas, precum Iisus Hristos, care de sus de pe Sfanta Cruce, s-a rugat lui Dumnezeu Tatal, pentru rastignitorii Sai: "Parinte, iarta-le lor, caci nu stiu ce fac!" (Luca 23:34). Post usor si binecuvantat, ca de Domnul e lasat! Amin si Aliluia!
                                                                                                         Preot Ioan 🛎.

10 februarie 2018

,, Azi, vei fi cu Mine-n Rai ! "

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Tot necazul ti-l ridică, toată lacrima ti-o șterge
Cu a Lui milostivire ce din cer spre tine merge
Unde plângi, cu tine plânge peste tine-i mila Sa
Cum a plâns și pentru Lazăr, mergând în Betania !
Din adâncuri de durere, dacă strigi El te aude
Căci Păstorul recunoaște, glasul oilor pierdute
Din înalt veghează Domnul, știe sufletul și gândul
El îți este ajutorul, Hrana si-Acoperamantul !
Lângă patul suferinței, lângă văduvă săracă
Lângă pruncul fara mama, langă inima pribeaga,
In palate si-n colibe, la tot omul necăjit,
Face zâmbet din durere și din lacrimi mărgărit !
El e Doctorul ce-mparte, doctorie pentru toate
Iar Biserica, Spitalul unde-i leac pentru păcate,
Intri-n ea bolnav la suflet și ieși viu și sănătos,
Intri prigonind ca Saul, ieși Apostol lui Hristos!
Intri plin de murdărie,când ți-e sufletul ca zarca
Și ieși sfânt precum Fotini și Maria Egipteanca,
Intri hot, tâlhar sau vameș, desfrânat și plin de vină
Ieși spălat de zgura morții și în haină de lumină!
Și nu doar ca-ti dă iar viața și te face sănătos
Se jertfește in Altare, pentru tine om frumos,
Și de fi-vei cel din urmă, dacă inima i-o dai,
Ai s-auzi precum tâlharul :,, Azi, vei fi cu Mine-n Rai!"
Eliana Popa

9 februarie 2018

Rugăciune

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Înţelepciune, Maică sfântă,
ce-mi îndrumezi cărarea mea,
rămâi de mine mai aproape
când munţii-s nalţi, iar noaptea-i grea!
Învaţă-mă că nu-s pe lume
comori mai mari şi mai de preţ
ca cele ce le dă credinţa
smeritei şi-nfrânatei vieţi.
Învaţă-mă să n-am prieteni
mai buni şi mai aleşi ca cei
ce n-au nici duhul linguşirii,
nici pofta laudei în ei.
Învaţă-mă că nu-i cunună
mai scumpă ca un cuget drept,
nici tron mai nalt ca umilinţa,
nici dar ca sfatul înţelept.
Învaţă-mă nu după vorbe
pe cei ce-i văd să-i preţuiesc,
să-i simt, prin duh, în adâncime
şi, prin tăcere, ce gândesc.
Învaţă-mă ca părtăşia
să nu mi-o dau oricui uşor,
să-i cred pe toţi după măsura
răbdării-n încercarea lor.
Învaţă-mă ca Adevărul
să-l recunosc şi să-l pătrund,
să-l îndrăgesc şi când mă mustră,
să-l apăr şi când nu răspund.
– Înţelepciune, Maică Sfântă,
învaţă-mă s-aleg de-acum
comorile de aur veşnic,
nu cele de-amăgiri şi fum! T.D

Buna vestire

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


In tinutul Galileei, intr-o casa de tamplar
Pogoratu-sa cu veste Ingerul Marelui Dar
Gavriil cel care poarta, mandrul crin al bucuriei
Se inchina si rosteste, vrerea Domnului, Mariei

,, Bucura-te ! ii sopteste ingerul, cu veselie,
Bucura-te intru Domnul, Cea plina de Har, Marie,
Zamisli-vei si vei naste, Fiul Celui Preainalt
Si prin El intreg pamantul fi-va binecuvantat.

Va fi mare peste lume, Emanuel il va chema
Si in scaunul lui David, Domnul il va aseza
Ca si-n ceruri langa Tatal, peste ingeri a domnit
Iar a Sa Imparatie, fi-va fara de sfarsit"

Si se tulbura Maria, cugetand cu glas smerit
,, - Cum va fi mie aceasta? Domnul cum m-a fericit ?
Feciorelnic imi e trupul si barbat n-am cunoscut
Cum sa-ncapa-n al meu pantec, Cel ce e Neincaput ?"

Cu respect i se inchina voievodul cel ceresc
,, - Duhul Sfant azi se pogoara peste trupu-ti fecioresc !
Nu te speria, Marie, cea aleasa-ntre alese
Caci Inaltu-a Sa putere, peste Tine-o s-o reverse !

- Bucura-te intru Domnul, tu, a lumii Bucurie
Ca la Domnu' totu-i taina, Cea plina de Har, Marie !
Aminteste-ti cum toiagul lui Aaron a inverzit
Si cum Sara fiind stearpa pe Isaac a zamislit.

Veseleste-te ca, iata, sunt trimis sa iti vestesc
Azi, Cuvantul trup se face in al tau trup fecioresc !
Astazi Taina cea ascunsa, iata-ncepe a se tese
Cum au spus-o din vechime, gurile cele alese."

Preacurata glasuieste voievodului ceresc:
,, - Iata roaba Ta, Stapane, cum vrea Domnu-asa voiesc !
Fie mie dupa voia si cuvantul Sau cel mare
Si din trupu-mi sa rasara peste lume Mandrul Soare !

Iar acest raspuns strabate pan' la Tronul cel de Sus
Unde ingerii asteapta intruparea lui Iisus
Pogorandu-se din ceruri Slava Tatalui Divina
O umbreste pe Fecioara si o umple de Lumina !

Eliana Popa

4 februarie 2018

E TIMPUL BUN DE POCĂINȚĂ!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


de Preot Sorin Croitoru

E timpul bun de pocăință,
De plâns domol și de postire..
Să cerem, cei ce-avem credință,
Stăpânului, milostivire


Și pentru noi, și pentru-ai noștri,
Și pentru cei ce ne iubesc,
Și pentru cei ce orbi, săracii,
Credința și-o batjocoresc,

Căci mult se bucură în ceruri
Iisus, Păstorul Cel milos,
Când peste crucea noastră punem
Și crucea altui păcătos!

E timpul numai bun de posturi,
De plâns smerit la spovedanii..
Să ne-'ntărim din nou credința
Citind sau ascultând cazanii,

Căci poate-un pas greșit pe stradă,
Sau poate-o boală, cine știe..,
Când nici prin minte nu ne trece,
Ne vor trimite-'n veșnicie..

Cu rugăciunea cea smerită
Să ținem mijloacele-'ncinse,
Cu fapta bună-'n toată ziua
Să ținem candelele-aprinse,

Iar când târziu în miez de noapte
Va apărea al nostru Mire,
Îl vom întâmpina pe dânsul
Cântând voioși de fericire!
amin

3 februarie 2018

Cine este Maica Domnului pentru mine?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Cinstiti parinti, iubiti frati si iubiti credinciosi, dupa ce ieri am staruit cu gandul asupra locului pe care-l are Maica Domnului in constiinta Bisericii Ortodoxe, in gandirea si practica ortodoxa, este firesc astazi sa incercam sa ne raportam pe noi insine la invatatura Bisericii Ortodoxe, la cultul Bisericii Ortodoxe in legatura cu Maica Domnului, sa raspundem la intrebarea: cine este pentru mine, ce inseamna pentru mine Maica Domnului. De ce? Pentru ca noi ne gandim la Maica Domnului nu ca la ceva dinafara de noi ci ne gandim la Maica Domnuluica la ceea ce este, alaturi de Mantuitorul nostru Iisus Hristos, in inima Bisericii Ortodoxe.

Randuielile de slujba ale Bisericii noastre sunt in asa fel alcatuite ca sa fim in situatia de a ne raporta la Maica Domnului. As aduce in atentie ceva de la Sfanta Liturghie, si anume dupa ce credinciosii canta, dupa ce spun cu cantare cuvintele: "Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam, Ţie Iti multumim Doamne si ne rugam Ţie, Dumnezeului nostru", cele dintai cuvinte care se spun sunt cuvinte in care e pomenita Maica Domnului, caci se zice, la Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" si la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "Mai ales cu Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria". Daca luam aminte la cuvintele acestea, la ele insele, daca le avem in vedere desprinse de contextul in care apar ele si asa cum le auzim noi de fapt, desprinse din context, nu intelegem nimic. Doar un singur lucru il putem lua in consideratie, si anume, faptul ca e pomenita Maica Domnului, atata tot. Pentru ca cuvintele asa spuse: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" nu ne spun nimic.

Insa incadrate in contextul lor ne spun mult si anume, dupa ce preotul se roaga lui Dumnezeu ca sa vina peste Cinstitele Daruri Duhul Sfant si sa le prefaca in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos prin voia Tatalui ceresc, se spune de ce anume cerem lucrul acesta si spune mai departe preotul sau episcopul: "Ca sa fie celor ce se vor impartasi, spre trezirea sufletului, spre iertarea pacatelor, spre impartasirea cu Duhul Sfant, spre plinirea imparatiei cerurilor, spre indraznirea cea catre Tine, iar nu spre judecata sau spre osanda". In aceste cuvinte se arata pricina pentru care dorim sa ne impartasim, rostul cu care ne impartasim. Şi apoi in continuare spune: "Inca aducem Ţie aceasta slujba duhovniceasca pentru cei adormiti intru credinta: - si-i pomeneste - stramosi, parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti, mucenici, marturisitori, pustnici si pentru tot sufletul drept care s-a savarsit intru credinta". Şi apoi cu glas tare: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria - si iarasi in taina, in gand - pentru Sfantul Ioan Proorocul si Inaintemergatorul, pentru Sfintii, slavitii si intru tot laudatii Apostoli, pentru Sfantul a carui pomenire o facem si pentru toti sfintii; cu ale caror rugaciuni, cerceteaza-ne pe noi, Doamne".

Prin urmare, cuvintele acestea, cum le auzim noi la Sfanta Liturghie, desprinse din context, nu ne spun decat atat: fiti atenti si nu uitati de Maica Domnului. E ca si cand s-ar zice: Il laudati pe Dumnezeu, Ii multumiti, va rugati Lui, e foarte bine, dar nici de Maica Domnului sa nu uitati. Şi cand se aminteste Maica Domnului la Sfanta Liturghie, de obicei se spun doua alcatuiri, cu cantare, si anume: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemamare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim" sau la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc. Ceea ce esti Biserica sfintita si rai cuvantator, lauda fecioriei din care Dumnezeu S-a intrupat si prunc S-a facut Cel ce este mai inainte de veci. Ca bratul tau scaun l-a facut si pantecele tau mai desfatat decat cerurile l-a lucrat. De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, marire tie!".

Sunt doua alcatuiri in care se pune in atentie Maica Domnului, in prima, ca cea care L-a nascut pe Dumnezeu mai presus de fire, pe Fiul lui Dumnezeu L-a nascut mai presus de fire si de aceea este mai mare decat Heruvimii si Serafimii, este mai mare decat ingerii, decat toate fiintele ceresti. Numai Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant este mai mare decat Maica Domnului, numai Prea Sfanta Treime.

In constiita noastra trebuie sa apara Maica Domnului in aceeasi atmosfera in care este prezentata in aceasta alcatuire sau in alcatuirea a doua pe care am pomenit-o, adica sa o avem pe Maica Domnului in constiinta noastra ca pe cea care, nascandu-L pe Domnul nostru Iisus Hristos, de ea se bucura, fiind ea plina de dar, toata faptura, adica toti ingerii si toti oamenii cei drept credinciosi. Se bucura de Maica Domnului pentru aceasta calitate a ei ca a fost aleasa de Dumnezeu Tatal, a purtat pe Dumnezeu Fiul, Duhul Sfant S-a pogorat peste ea, pentru ca ingerul binevestitor i-a adus salutul "Bucura-te cea plina de dar, Domnul este cu tine", a numit-o "binecuvantata intre femei", pentru ca Sfanta Elisabeta a avut bucuria, prin puterea Duhului Sfant, sa o cunoasca pe verisoara sa Maria ca Maica Domnului: "De unde mie cinstea aceasta, sa vina Maica Domnului meu la mine", iar aceste cuvinte le-a spus dupa ce a izbucnit din sufletul sau cu bucurie si sub puterea Duhului Sfant: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" (Luca 1, 42-43). Mai apoi o femeie a ridicat glas din popor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca, pe cand Domnul Hristos vorbea si era impresionata de invatatura Lui si a zis: "Fericit este pantecele care Te-a purtat si sanii la care ai supt" si Domnul Hristos a raspuns: "Adevarat, fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l implinesc pe el" (Luca 11, 27-28). In aceste cuvinte de lauda aduse de ingerul binevestitor, rostite de ingerul binevestitor, rostite de Sfanta Elisabeta, rostite de femeia aceea care a ridicat glas din popor si a fericit-o pe Maica Domnului, in aceste cuvinte este temeiul cultului pe care Sfanta noastra Biserica il aduce Maicii Domnului.

Pentru ca totdeauna noi trebuie sa ne raportam personal la lucrurile mai presus de noi, intrebarea este cum stau eu fata de Maica Domnului, cat sunt eu de cinstitor fata de Maica Domnului, ce inseamna pentru mine Maica Domnului? Stiu ca pentru Fiul lui Dumnezeu Care S-a facut om inseamna mama Lui, stiu ca pentru Dumnezeu Tatal inseamna aleasa lui Dumnezeu Tatal, stiu ca pentru Dumnezeu Fiul inseamna locasul lui Dumnezeu Fiul, stiu ca pentru Duhul Sfant inseamna cea peste care S-a pogorat Duhul Sfant, stiu ca pentru Sfanta Elisabeta inseamna Maica Domnului ei, stiu ca pentru femeia care a ridicat glas din popor inseamna cea fericita, pentru mine, pentru mine personal ce inseamna Maica Domnului, cat sunt eu de legat de Maica Domnului?

In privinta aceasta exista doua extreme: unii care o cinstesc prea mult si altii care o cinstesc prea putin. Care e de fapt locul Maicii Domnului in cinstirea Bisericii? Este dupa Domnul Hristos. Intai e Domnul Hristos, intai e Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Duhul Sfant, e Prea Sfanta Treime apoi e Maica Domnului. Nu e inainte de Domnul Hristos, pentru ca sunt unii care la Maica Domnului parca se gandesc mai mult ca la Domnul Hristos. Nu e corect. Maica Domnului este dupa Domnul Hristos. Şi sunt altii care nu cinstesc pe Maica Domnului, bineinteles nu sunt ortodocsi aceia, si aceia n-o cinstesc din motivele pe care le cred ei intemeiate pentru ei, dar care nu sunt intemeiate, pentru ca iata, si ingerul a cinstit-o, si Sfanta Elisabeta a cinstit-o, si femeia care a ridicat glas din popor a cinstit-o, si Domnul Hristos a cinstit-o, si Tatal Cel Ceresc, si Duhul Sfant asa incat pentru noi nu exista nici o indoiala. De altfel noi nu cautam niste temeiuri pentru cinstirea Maicii Domnului, ci intram in practica Bisericii: aceasta e practica Bisericii noastre si in masura in care noi facem parte din Biserica noastra suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Fara aceasta nu se poate. Nu exista Ortodoxie fara Maica Domnului. Asa ca intrebarea de capetenie pentru fiecare dintre noi este, totusi, eu personal cum ma raportez la Maica Domnului, cat ma gandesc eu la Maica Domnului, cum o am in vedere pe Maica Domnului?

Sunt unii care folosesc formula "Dumnezeu si Maica Domnului", sunt altii care spun: "Mi-a ajutat Maica Domnului". Fara indoiala ca Maica Domnului este mijlocitoare, dar noi nu stim in ce masura ajutorul il primim de la Dumnezeu sau de la Maica Domnului sau, de fapt, il primim de la Dumnezeu prin mijlocirea Maicii Domnului, asa incat nu cred ca e corect sa spuna cineva "Mi-a ajutat Maica Domnului". Eventual poate spune: "Mi-a ajutat Dumnezeu", "Cred ca s-a rugat Maica Domnului pentru mine" sau "Mi-a ajutat Dumnezeu prin rugaciunile Maicii Domnului" si asa mai departe. Nu e bine sa folosim niste formule care scot in evidenta pe Maica Domnului mai mult decat o scoate in evidenta Biserica. Biserica o socoteste pe Maica Domnului totdeauna mijlocitoare la Dumnezeu, asa cum a mijlocit pentru cei de la Cana Galileii cand a zis catre Domnul Hristos ca nu au vin cei de la Cana Galileii, a mijlocit, I-a cerut Mantuitorului sa ii ajute in imprejurarea respectiva. Aceasta este de fapt lucrarea Maicii Domnului. Asa credem noi.

Sunt unii credinciosi care spun: "Doamne Maica Domnului". Nu e corect. De ce? Nicaieri, in toate cartile de cult ale Bisericii noastre nu veti gasi niciodata expresia "Doamne Maica Domnului". Doamne se zice numai lui Dumnezeu, Doamne I se zice Mantuitorului nostru Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, Doamne I se zice Duhului Sfant, deci "Doamne miluieste" zicem adresandu-ne lui Dumnezeu Tatal, "Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" Ii zicem lui Dumnezeu Fiul. Dar "Doamne Maica Domnului" nu e corect. "Maica Domnului", "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi" si asa mai departe, insa nici intr-un caz "Doamne Maica Domnului". I-am auzit pe multi, si femei si barbati care zic asa, insa nu e corect.

Sunt apoi unii care, desi fac parte din Biserica Ortodoxa, nu se raporteaza corect la Maica Domnului, in sensul ca nu stiu o rugaciune catre Maica Domnului desi sunt altii care stiu "Visul Maicii Domnului" si alte rugaciuni care, de fapt, nu sunt rugaciuni ale Bisericii, ci sunt numai admise de Biserica, sunt niste rugaciuni populare in legatura cu Maica Domnului si care fagaduiesc cumva - cartile respective - ajutor de la Maica Domnului pentru cei care fac acele rugaciuni. Bineinteles ca nu e o greseala sa le faca cineva, insa pe noi ne intereseaza rugaciunile oficiale ale Bisericii: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistele Maicii Domnului, asa ceva ne intereseaza in mod special.
Cei care cred in Maica Domnului si o pomenesc pe Maica Domnului, dar nu stiu rugaciuni catre Maica Domnului, iarasi nu se raporteaza corect. De pilda eu obisnuiesc ca pe cei pe care ii spovedesc sa ii pun - zic obisnuiesc, deoarece nu intotdeauna fac asta pentru ca, cateodata, vad ca nu stiu si nu mai insist - ii pun sa spuna "Cuvine-se cu adevarat". De ce? In Molitfelnic scrie ca dupa ce preotul dezleaga de pacate pe credinciosul care se spovedeste, sa zica el "Cuvine-se cu adevarat". Dar un episcop, episcop vicar la Sibiu, care acum este arhiepiscop la Constanta, Inalt Prea Sfintitul Lucian, cand m-a spovedit pentru prima data, si de altfel de cate ori m-a spovedit, totdeauna a zis sa spun eu "Cuvine-se cu adevarat" si atunci m-am obisnuit si eu cu lucrul acesta si ca sa am o verificare despre felul cum se raporteaza credinciosii la Maica Domnului, il intreb pe credincios: stii sa zici "Cuvine-se cu adevarat"? Unii stiu si spun, si altii zic "Da" si cand ii spun: zi, zice doar cuvintele "cuvine-se cu adevarat". Nici nu stie despre ce-i vorba. Acestia nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, degeaba zic ei ca sunt ortodocsi. Nu se poate sa nu stii o rugaciune catre Maica Domnului. Unii nu stiu si zic: Nu stiu "Cuvine-se cu adevarat" si zic: dar ce rugaciune stii catre Maica Domnului? Şi zice "Nascatoare de Dumnezeu" si zic: spune-o, si sunt bucuros ca stiu macar aceasta, dar noi credinciosii ortodocsi e bine sa stim "Cuvine-se cu adevarat", adica sa stim mai intai ce este "Cuvine-se cu adevarat". Daca ne intreaba cineva: stii "Cuvine-se cu adevarat" sa nu zicem ca "Stiu" si sa stim numai cuvintele "cuvine-se cu adevarat" pentru ca nu e destul. Inca chiar zic: dar inseamna ca tu nici nu stii despre ce-i vorba.


Iubiti credinciosi, in legatura cu aceasta vreau sa mai amintesc ceva care ne priveste pe noi personal, o raportare personala la Maica Domnului. Daca in general rugaciunile catre Maica Domnului si formulele liturgice in legatura cu Maica Domnului ne privesc pe toti impreuna - de exemplu zicem: "Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea" - este si o rugaciune pe care sigur ati citit-o de multe ori, nu stiu cat v-ati oprit la ea, in care ne raportam absolut personal la Maica Domnului si nu zicem "Stapana noastra" ci zicem "Stapana mea". De exemplu cum ar fi "Imparateasa mea cea prea buna" sa zicem, dar nu ma gandesc la aceasta, ci ma gandesc la rugaciunea a cincea dintre rugaciunile de multumire dupa Sfanta Impartasire cu Mantuitorul Hristos. Ne adresam Maicii Domnului si zicem asa: "Preasfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare - si zicem mai departe - care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea, acoperamantul, scaparea, mangaierea si bucuria mea". Asa spunem indrumati de Sfanta Biserica, dar pentru ca spunem la singular, la persoana intai, trebuie sa ne si raportam singular la aceasta si sa zicem: "Preasfanta Stapana mea".

Deci, am pe Maica Domnului ca stapana? Il am pe Dumnezeu si o am si pe Maica Domnului. E Maica Domnului pentru mine lumina mea, e lumina? Pentru ca noi zicem ca Maica Domnului e Maica Luminii: "Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii intru cantari cinstind-o sa o marim". Deci si ea e lumina, Maica Domnului ca Maica a Luminii e lumina. Noi zicem: "Lumina mea, scaparea mea, bucuria mea, mangaierea mea, nadejdea mea". Toate acestea inseamna Maica Domnului pentru noi, trebuie sa insemne, si important este sa stim daca asta si inseamna pentru noi. Deci o am eu pe Maica Domnului in simtirea mea, in constiinta mea, ca pe cea de care ma bucur si o stiu stapana gandurilor mele? O am pe Maica Domnului ca lumina a vietii mele, ca lumina care aduce seninatate in sufletul meu? "Prea Sfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare, care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea - "Toata nadejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau" spunem intr-o alta alcatuire - scaparea - adica un fel de refugiu, ne refugiem la Maica Domnului ca sa primim ajutor, sprijin in implinirea binelui - mangaierea - o avem pe Maica Domnului ca mangaietoare, ca mangaiere in viata noastra - acoperamantul" - o avem pe Maica Domnului ca ocrotitoare, ca acoperamant. O avem pe Maica Domnului ca bucurie a noastra?

Daca se intampla aceasta in viata noastra inseamna ca Maica Domnului este la locul ei in existenta noastra personala, in fiinta noastra personala, in persoana noastra, este prezenta Maica Domnului in gandurile noastre. Bineinteles, sa stiti ca Maica Domnului nu e prezenta cum e Domnul Hristos in sufletul nostru, pentru ca Maica Domnului este intr-un singur loc. Noi ne rugam Maicii Domnului si credem ca rugaciunile noastre sunt duse de ingeri la Maica Domnului dar Maica Domnului nu este in mijlocul nostru, intre noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos, pentru ca Maica Domnului nu are fire dumnezeiasca, ci are numai fire omeneasca iar firea omeneasca este marginita, noi stim lucrul acesta. Asa invata si Biserica, dar noi vorbim cu Maica Domnului ca si cand ar fi de fata pentru ca o avem de fata in constiinta noastra, adica avem gandul ca suntem in legatura cu Maica Domnului. Dar Maica Domnului e de fapt intr-un singur loc si e circumscrisa Maica Domnului, nu este cu largime de pretutindenitate, adica nu este pretutindeni. Insa Biserica noastra o considera de fata atunci cand noi vorbim. Cand zicem: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine" consideram ca e cumva aproape, si e de fapt aproape de simtirea noastra, de iubirea noastra, insa totusi nu este intre noi si in noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos care este si Dumnezeu adevarat si om adevarat si cu dumnezeirea Sa este pretutindeni, deci si in viata noastra, iar cu firea omeneasca este intr-un singur loc. Şi Domnul Hristos, dupa firea omeneasca, este intr-un singur loc, pentru ca firea omeneasca nu poate fi pretutindeni.

Important este insa pentru noi sa avem constiinta legaturii cu Maica Domnului si sa ne simtim angajati intru cinstirea Maicii Domnului ca sa fim in cultul Bisericii noastre, sa fim incadrati in cultul Bisericii noastre, nu numai la sarbatorile Maicii Domnului, ci totdeauna cand ne aducem aminte si de Maica Domnului, si sa o tinem in cinstirea care i se cuvine celeia ce este, dupa exprimarea Bisericii, "mai inalta decat cerurile si mai curata decat stralucirile soarelui", ca ceea ce este "marirea a toata lumea", ca ceea ce "din oameni a rasarit si pe Stapanul - pe Domnul Nostru Iisus Hristos - L-a nascut". Sa avem constiinta aceasta a maretiei Maicii Domnului si sa ne simtim sub acoperamantul ei, in ocrotirea ei, in cuprinsul atentiei ei si pentru fiecare dintre noi. In cazul acesta suntem in rosturile pe care le vrea Biserica noastra si pe care Biserica noastra ni le pune in atentie.

Cat priveste pe cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, straini de ortodoxie, eterodocsii, sa ne rugam lui Dumnezeu sa-i miluiasca si sa ne para rau ca n-au bucuriile pe care le avem noi din cinstirea Maicii Domnului, ca n-au ajutorul pe care-l avem noi din cinstirea Maicii Domnului. Cred ca Maica Domnului va fi buna si cu necinstitorii ei, sau in orice caz va fi buna cu cei care nu o cinstesc pur si simplu, nu ca au ceva impotriva Maicii Domnului, pentru ca Maica Domnului e buna si o sa-i inteleaga si pe cei care sunt cuprinsi de neputinta aceasta a mandriei sau de pacate care nu-i lasa sa inteleaga lucrurile asa cum sunt, pentru ca nu se lasa condusi de Biserica. Parintele Arsenie Boca, Dumnezeu sa-l odihneasca, zicea ca "in mintea stramba si lucrul drept se stramba" asa ca Maica Domnului o sa-nteleaga pe cei care au avut minte stramba si noi dorim ca oamenii sa aiba macar bucuria pe care o avem noi din faptul ca suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Dumnezeu sa ne ajute!


Parintele Teofil Paraian
21 august 1995

2 februarie 2018

TE CANT, PREA CURATĂ!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Te cânt, Prea Curată, Fecioară Marie
Dar limba-i săracă si glasul mi-e stins
Căci stiu că in cer, toti ingerii, tie, I
Iti cântă un cantec, de minti necuprins!

Te cânt Bucurie ce treci peste vremuri,
Te cantă,Pamantul si cele ceresti
Cu numele tau tot iadul cutremuri
Mai Sfântă ca Sfintii de-a pururi tu esti!

Te cânt, Maica Vietii, Cămara Luminii,

 Nevrednică sunt să iti glăsuiesc
Eu biată faptură, Tu Crinul Grădinii
Din care se varsa tot Mirul Ceresc!

Te cânt, Nestemată,Comoara cerească,
Sii tie mă plec si vreau sa-ti vorbesc
Căcii tu mi-ai deschis in suflet fereastră
Sa intre Lumina in care trăiesc!

Te cânt, Prea Marita, de-a Pururi Fecioară,
Pe care proorocii te-au binevestit
Mi-as face din suflet arcus de vioara
De n-as fi doar tină si lut amortit!
Eliana Popa

FITI VREDNICI DE HRISTOS !


Dacă Stăpânul v-a ales sa-i fiti
Păstori destoinci la straja turmei Sale
Când va fi timpul să marturisiti,
Cuvântul vostru fi-va armă tare .

Să mergeti cu nădejde inainte
Oricât otet si fiere vă vor da
Că si pe El L-au adăpat cu ura
Acei ce L-au primit cu Osana !

Condusi veti fi de ingeri si de sfinti
Trimisi de sus, din Slava Sa cea mare
Să va ajute să marturisiti
Credinta ortodoxa ce nu moare.

Că dulce-i pătimirea pentru Cel
Ce-a dus povara tuturor in spate
Iar jertfa ce-o aduceti pentru El
Va fi botez si plată de pacate 

Că si stramosii nostri Brancoveni,
Genunchiul si grumazul n-au plecat
La 'nalta Poarta a acelor vremi
Si capul pe butuc si l-au lăsat !

Iar cei ce impotrivă vă vor sta
Mintind si cautând să vă lovească,
Sunt vulpi viclene ce vor căuta
Ca turma voastra să o risipeasca.

Voi sunteti ale Fiului, vlăstare
Crescute din altoi de mucenici
Ca niciun vifor să nu vă doboare
Si numai catre Domnul pururi sa priviti !

Eliana Popa