Biserica Adormirea Maicii Domnului - Israel

Icoana Maicii Domnului Ierusalimiteanca făcătoare de minuni este aparătoarea Ierusalimului. Preoţii spun că icoana s-a zugrăvit singură, iar, minunea a avut loc acum 250 de ani la Manăstirea rusească Maria Magdalena, unde o maică pe nume Tatiana, pictoriţă fiind, în vis, i s-a arătat Maica Domnului cerândui să o zugrăvească pe lemn. Când s-a trezit, maica a povestit superiorilor, însă, nimeni nu au crezut această întâmplare.

Totuşi când s-au întors în chilie, maicile au găsit icoana de astăzi zugrăvită. Icoana a vorbit şi le-a spus maicilor :Vreau să mă întorc în casa mea în Grădina Ghetimani lângă mormântul meu. De atunci Icoana Maicii Domnului se află în locul în care şi-a dorit.

Minunile Icoanei Maicii Domnului Ierusalimiteanca

Părintele Anatolie Dumitraşcu spune că unele din minunele vizibile ale acestei icoane s-au petrecut în timpul marilor inundaţii din Ierusalim.

„În 1947 au fost inundaţii mari şi a intrat apa pe geamul de deasupra icoanei. Atunci, icoana singură s-a ridicat a închis geamul şi a coborât după ce apa fost scoasă din biserică. O altă minune, pe care personal am văzut-o acum 13 ani, când apa a intrat pe uşa de la intrare şi a ajuns în biserică atingând o înălţime de 15 metri. Singura icoană de care apa nu s-a atins a fost Icoana Maicii Domnului Ierusalimiteanca, care, s-a ridicat, asta în condiţiile în care icoana cântăreşte 200 de kilograme, fiind îmbrăcată în aur şi argint masiv”, mai spune părintele Anatolie.

Însă aceasta nu este singura icoană făcătoare de minuni acest lăcaș. Pe 15 august, odată cu hramul acestei sfinte biserici este adusă în mare procesiune, icoana Adormirii Maicii Domnului păstrată la „Metocul Ghetsimani”, de lângă Sfântul Mormânt. Icoana este adusă pe 10 august în procesiune cale de 1,5 km, din Ierusalim la Mormântul Maicii Domnului. Credincioşii se pot închina la această icoană, în Biserica Adormirea Maicii Domnului până pe data de 16 august, când este dusă din nou în procesiune la Ierusalim.

Sursa: centruldepelerinaj.r

Minunată i noaptea sfantă

Soborul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi pomenirea Sfîntului şi Dreptului Iosif

         Sfîntul Iosif era de neam împărătesc din casa lui David şi a lui Solomon, nepot al lui Matat şi strănepot al lui Eleazar, fecior lui Iacov după fire, iar lui Ili după lege; pentru că Matat, moşul lui, născînd pe Iosif, tatăl său, a murit. Pe femeia lui Matat, mama lui Iacov, a luat-o Melhie, din neamul lui Natan fiul lui David şi a născut pe Ili; deci Ili a luat femeie şi a murit fără fii. După dînsul, Iacov, care era frate al lui dintr-o maică, nu şi dintr-un tată, a luat pe femeia lui, - de vreme ce legea poruncea aşa: de va muri cineva neavînd feciori, să ia fratele lui pe femeia lui, ca să continuie sămînţa fratelui său. Deci, după acea lege, Iacov a luat pe femeia fratelui său şi a născut pe Sfîntul Iosif logodnicul.

Astfel Iosif era, după cum s-a zis, fiu al amîndorura, al lui Iacov după fire, iar al lui Ili după lege. Pentru care pricină Sfîntul Evanghelist Luca, scriind neamul Domnului nostru Iisus Hristos, a pus pe Ili, tatăl lui Iosif, grăind despre Hristos aşa: Care este, precum se pare, fiul lui Iosif, al lui Ili şi al lui Matat. Pe Ili zice în loc de Iacov. Şi este neunire la înţelegere despre acest Iosif, între apuseni şi între cei din răsărit. Apusenii zic că a fost feciorelnic pînă la sfîrşitul vieţii sale, necunoscînd nicidecum însoţire, iar răsăritenii zic că a avut o femeie şi a avut fii. Nichifor, istoricul cel vechi, grec luînd acestea de la Sfîntul Ipolit, povesteşte că a luat femeie cu numele de Salomi. Însă să nu înţelegeţi că este acea Salomi, care era în Betleem şi care s-a numit moaşă Domnului, ci alta. Aceea era rudenie cu Elisabeta şi cu Născătoarea de Dumnezeu, iar aceasta era fata lui Agheu, fratele lui Zaharia, tatăl înainte-Mergătorului. Agheu şi Zaharia au fost feciorii preotului Varahie.

Sfîntul Iosif, cu această Salomi, fiica lui Agheu, vieţuind întru însoţire cinstită, a născut patru fii: pe Iacob, pe Simon, pe Iuda şi pe Iosie şi două fete: pe Estir şi pe Tamar, sau, precum zic alţii, pe Marta. Sinaxarul din Duminica sfintelor mironosiţe adaugă şi a treia fată, cu numele Salomi, care a fost dată după Zevedei. Gheorghe Chedrin, pomenind două fete ale lui Iosif, pe una dintr-însele, cu numele de Maria, zice că ar fi fost dată după Cleopa, fratele lui Iosif, după întoarcerea acestuia din Egipt. Însă Maria aceasta se pare că este Marta sau Tamar. Dar oricare şi oricîte ar fi fost fetele, aceasta este adevărat că Sfîntul Iosif a fost însurat şi a născut fii şi fete.

După răposarea femeii sale, Salomi, Sfîntul Iosif a văduvit, petrecîndu-şi zilele sale întru curăţie; căci se mărturiseşte de viaţa lui cea sfîntă şi fără de prihană în Sfînta Evanghelie, deşi în scurte cuvinte, însă foarte lăudătoare: iar Iosif bărbat, drept fiind. Ce poate fi mai mare decît această mărturie? Atît a fost de drept, încît a covîrşit cu sfinţenia sa pe ceilalţi drepţi strămoşi şi patriarhi. Căci cine s-a aflat vrednic a fi logodnic şi cu părerea soţ al Preacuratei Fecioare Maria, Maica lui Dumnezeu? Cui i s-a dat o cinste ca aceasta, să fie numit tatăl lui Hristos? Cu adevărat pe acest bărbat l-a aflat Domnul după voia Sa, căruia cele ascunse şi cele tăinuite ale înţelepciunii Sale i-a arătat, făcîndu-l slujitor Tainei mîntuirii noastre. Cu adevărat era vrednic de cinste şi de o slujbă ca aceasta, pentru desăvîrşita sa viaţă plină de fapte bune.

Deci, fiind el bătrîn de optzeci de ani, a fost logodită cu dînsul Preacurata Fecioara Maria şi dată lui pentru păzirea fecioriei ei, iar nu spre însoţire trupească, căci îi slujea ei ca Maicii Domnului şi ca Doamnei şi Stăpînei Sale şi a toată lumea, încredinţîndu-se de la îngerul care i se arătase lui în somn. Asemenea slujea şi lui Dumnezeu, Pruncului celui întîi născut dintr-însa, cu toată buna cucernicie şi cu frică, fugind în Egipt şi de acolo întorcîndu-se şi petrecînd în Nazaret. Apoi le cîştiga hrană din osteneala mîinilor lui, căci era lucrător de lemn şi sărac, deşi era de neam împărătesc, pentru că Domnul a voit a se naşte în sărăcie, luînd numai trup de neam împărătesc, nu şi slava împărătească, bogăţie şi stăpînire. Deci săracă a voit a fi Maica Sa, Preacurata Fecioară, sărac a voit a avea şi pe cel cu părere de tată, dînd chip de smerenie.

Vieţuind Sfîntul Iosif toţi anii vieţii sale, o sută zece ani, s-a sfîrşit în pace şi s-a dus la părinţii săi, care erau în iad, ducîndu-le veste de bucurie şi de încredinţare, că a venit Mesia cel dorit, Cel ce are să elibereze şi să mîntuiască neamul omenesc, Hristos Domnul, Căruia I se cuvine slavă, în veci. Amin.

SURSA
http://e-mistic.org/sinaxar.js?&month=12&day=26&pos=0

26 decembrie - Soborul Maicii Domnului!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Nu întâmplător s-a rânduit ca a doua zi de Crăciun să fie dăruită Macii Domnului. Aducând prinosul de adorare pentru Dumnezeiescul Prunc, Biserica n-a uitat-o nici pe cea care L-a primit şi L-a purtat în pântece şi care, într-o smerenie desăvârşită, L-a născut într-o iesle din Betleem. Astfel, ceea ce ne-a învăţat Biserica împlinim şi noi: a doua zi de Crăciun, aducând slavă lui Dumnezeu, toţi credincioşii mărturisim recunoştinţă şi faţă de Maica Preacurată, în sfântă comuniune, la Sfânta Liturghie. Căci cuvântul „sobor” înseamnă „adunare, comuniune”.
Rugându-ne Maicii Preacurate nu îi cerem altceva decât să mijlocească, să poarte doleanţele noastre spre Fiul ei şi Dumnezeul nostru. Pe de altă parte, nici Iisus - Fiul, nu este niciodată despărţit de Tatăl şi de Duhul Sfânt, astfel că orice rugăciune se îndreaptă, de fapt, către Preasfânta Treime

Nasterea Domnului

.

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Dumnezeul meu, Dorirea mea
Tu esti al meu..eu sunt a Ta,
Tu esti al dragostei izvor,
Tu esti al meu si-al tuturor !

Iisuse Blând, Iisuse-al meu
Tu esti si Fiu si Dumnezeu,
Tu esti Cel mai presus de Fire,
Tu esti si Taină si Iubire !

Iubirea mea se pleacă Tie
Apoi se-avantă spre Tărie,
Se-asează-n chip de albă floare
La Scaunul Măririi Tale !

Părinte drag, Părinte Sfânt,
Imi esti si Hrană si Cuvânt,
Imi esti Odihna si Putere,
Imi esti Eternă Mângâiere.

Asează-mă in palma Ta,
Acum si-n Veci si Pururea
Sădeste-ma ca pe o floare
In Tarina Grădinii Tale !

Acolo unde ai sădit
Pe toti acei ce Ti-au slujit
Si Ti-au adus rodire dulce..
Chiar si tâlharul de pe cruce !

Iisuse drag, Iisuse-al meu
Tot ca tâlharul vin si eu
Nu am nimic sa îti pot da,
Ar fi de-ajuns doar dragostea ?

Primeste-mă, Stăpânul meu
Ca desfrânata vin si eu
Si n-am nici mir, dar port o cruce..
De vin cu ea, oare-ar ajunge ?

Ar fi de-ajuns a o purta?
Ar fi de-ajuns iubirea mea ?
Părinte, Sfinte Dumnezeu
Sădeste-mă-n Ogorul Tau.

Chiar de-i târziu..ma-ntorc cu dor
Ca fiul cel risipitor,
Si bat sfios la Usa Ta
Pe care am iesit candva.

Mă-ntorc sărac si umilit
Infometat si zdrentuit
Dar tot am mai păstrat ceva :
UN DIAMANT...IUBIREA MEA !
Eliana Popa

Nasterea noi o vestim

BINECUVANTAREA DOMNULUI SA FIE PESTE NOI TOTI...SI RUGACIUNILE TUTUROR SFINTILOR SA NE AJUTE...

OAMENI FĂRĂ BUCURIE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Eliana Popa

Oameni fara bucurie, deznadejdea ii apasa
Ca o lepra se intinde si la ei isi face casa,
Si te-ntrebi de unde vine si de ce nu vrea sa plece,
Se aseaza peste suflet ca o iarna grea si rece !

De la goliciunea mintii, de la inima pustie,
Ca nu-si pun nadejdea-n Domnul, nici de El nu vor sa stie,
Nici o dragoste din lume n-o sa umple acest gol,
Numai dragostea Acelui ce-i Atoate Ziditor !

Ni se pare ca stim multe, dar de fapt nu stim nimic
Daca nu avem credintă suntem stele ce se sting
Ratacim nestiind Scriptura, nici puterea cea de sus,
Precum saducheii care, ispitit-au pe Iisus.

Saduchei mai sunt si astazi mai ales printre crestini
Ce-si dispretuiesc botezul, in biserici nu mai vin,
Nu mai stiu a-si face cruce, nici nu vor.. le e rusine
Nu mai cred in Inviere, nici in Cel ce lumea tine !

Căci cu cat mai mult adună, cunostintele mărunte
Al lor suflet nu se-naltă.. vulturi sunt cu aripi frânte
Si cu cat mai mult aduna bogatii nenumarate
Cu atat sunt mai saraci si cazuti din cele 'nalte !

Multi alearga-ntreaga viată sa-si gaseasca fericirea,
Si-alergand dupa iluzii, obositi se pierd cu firea,
Si se-afunda-n deznadejde negasind ce-au cautat,
Ca-ntr-un cerc ce ii invarte, se-ntorc de unde-au plecat !

Griji aduna-n suflet omul, griji mai mici sau griji mai mari,
Si le macină toti anii, de nu-s in credintă tari,
De nu-si pun nadejdea-n Domnul si nu cheamă mila Sa,
Grijile vor fi mai multe si mai greu vor atârna !

Se va bucura de viată doar acela care stie
Sa priveasca catre Domnul si-n necaz si-n bucurie
Care stie ca-l asteaptă cineva acolo sus
Care-a dus a lumii Cruce, Domnul nostru Sfânt, Iisus!

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BÎNDEPĂRTEAZĂ DOAMNE, URA !

Doamne, iar îmi plec genunchii
În preasfânta casa Ta
Și te rog, ascultă-mi plânsul
Și veghează asupra mea.

Durerea sufletului meu
Ție ți-o spun , Părinte
Ascultă Doamne , plânsul meu
Ajută-ma , Preasfinte.

Mă doare sufletul Iisus
Căci ,casa Ta e goală
Și dorm adânc, păstorii Tăi
Iar lupii, turma o înconjoară.

Căci prea puține oi, Iisuse
Au mai rămas în turma Ta
Iar caprele și lupii, Doamne
Lovesc mereu, mereu in ea.

Ajută Doamne turma Ta
Atunci când e lovită
Ridic-o iarăși ,Scump Iisus
Atunci când e căzută.

Trezește Doamne, Tu păstorii
Care adânc au adormit
Ca să păzească iarăși turma
Ce în dar odată, au primit.

Veghează Doamne asupra celor,
Ce casaTa ,azi o cinstesc
Și răsplătește celor care
Azi, turma Ta o prigonesc.

Și fă să fie iarăși Doamne
Iubire în sfânta casa Ta
Și ura să dispară Doamne
Și cei ce au venit cu ea.
Amin.

Autor-Maria Pintican

IERTAREA ȘI IUBIREA SUNT CELE DOUA 

ARIPI CU CARE ZBURĂM SPRE CER !

ÎNAINTEPRĂZNUIREA NAŞTERII DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

În aşteptarea vederii Pruncului dumnezeiesc şi în pământul inimilor noastre, să sădim florile faptelor bune, pline de miresmele tainice dăruite de Duhul Sfânt, Cel pururea lucrător şi sfinţitor. Apoi, culegându-le pe acestea şi legându-le cu legătura iubirii să le dăruim Pruncului iubit a Cărui frumuseţe şi gingăşie covârşeşte toată cuprinderea hotarelor gândurilor omeneşti.

Să începem astăzi să prăznuim mai înainte Naşterea cea binecuvântată,
Care a strălucit în inimile tuturor, risipind înţelegerea cea întunecată.
Cu ochii gândului să privim spre peşterea din Betleem ce se împodobeşte,
Ca să poarte în inima sa pe Cel Care cu puterea Sa toată lumea stăpâneşte. Iată !

Fecioara va veni să nască într-un loc smerit, dar e bucuroasă, Căci Se va învrednici Cea dintâi să vadă pe Cel pe Care în inimă Îl poartă. Oh! Cum Îl voi vedea luând trup pe Cel Care nevăzut se odihneşte în inima mea ? Cum voi privi pe Cel Necuprins ieşind din mine, răspunzând astfel la smerenia mea ? Cum se face asemenea Mie Cel pe Care ştiu că L-am contemplat în icoana gândurilor ? Cum ia trup Cel Ce este duh şi cum Acesta se lasă cuprins de mine sub vălul cuvintelor ? Cum Fecioară fiind, să văd din mine răsărind Prunc şi încă Prunc Ceresc ? Cum am fost făcută părtaşă acestei taine Eu, cea răsărită din neamul omenesc ? Cum aud în inima mea paşii Cuvântului coborând pe scara rugăciunii ? Şi cum Îl văd acum ajuns pe pământ şi în curând se va arăta în chipul zidirii ? Cu astfel de gânduri Fecioara îşi împodobeşte palatul inimii Ei smerite, Aşteptând să vadă pe Cel pe Care L-a văzut cu ochii inimii mai înainte. Cea dintâi aşteaptă cu dor, ca o Maică iubitoare, să îmbrăţişeze Pruncul dumnezeiesc, Cel Care a venit să dezlege tot pământul de blestem şi omului să-i dea strălucirea chipului ceresc. În palatul inimii Fecioarei Te odihneai Hristoase, mângâiat de gândurile îngereşti, Cum vii acum în peştera sărăcăcioasă, ca să te împovărezi cu sărăcia firii omeneşti ? Cum vei dormi în ieslea necuvântătoarelor Doamne, Cel Ce eşti Neîncăput ? Cum ni Te arăţi ca un Prunc, când măreţia Ta nu poate fi descrisă de cuvânt ? Peştera se umple de lumină purtând în sine pe Izvorul Luminii, Cel Care S-a arătat ca Om pe pământ, ca să dezlege blestemul întunecimii. Glasurile proorocilor acum saltă de veselie, văzând plinirea celor descoperite, Şi toate neamurile dănţuiesc, văzând pe Ziditorul lor pogorât printre cele smerite. Cu cântări de bucurie să întâmpinăm pe Pruncul Cel nevinovat, Care pentru a noastră mântuire în braţele morţii de bună voie S-a dat. Răsărit-a Soarele mântuirii noastre în peştera prefăcută cer, Ca să risipească întunericul necredinţei, aducând pe toţi la adevăr. Glasul lui Isaia ce răsună printre veacuri acum ajunge la plinire, Fecioara a luat în pântece şi ne-a dăruit a lumii Mântuire. Veseleşte-te pământule, şi saltă, căci vei purta în braţele tale pe Cel de nepurtat, Iar, cerule, deschide-te, căci a binevoit să se pogoare din tine Marele Împărat. Fecioara vine să aducă pe pământ pe Izvorul Vieţii, Care curăţeşte toată făptura, Şi ale Cărui curgeri adapă inimile şi le deschide ochii ca să vadă toată lumina. S-O lăudăm pe Cea care a solit mântuirea noastră, Sfeşnicul înţelegător, În care s-a pus Făclia Cuvântului ca să lumineze tuturor în chip strălucitor. Bucură-Te, Vasul cel cu totul de aur în care s-a vărsat mirul Cuvântului, Fecioară nenuntită, bucură-Te, căci prin Tine s-a luminat întunericul gândului. Milostivirea Tatălui ai cumpărat cu a ta curăţie şi ne-ai scos pe noi din groapa morţii, Bucură-Te, Slava cea negrăită a îngerilor, căci prin Tine am văzut pe Dătătorul vieţii. David, proorocul cel bine-cuvântător, ridică ochii din pântecele iadului şi se minunează, Dând slavă Celui Preaînalt că vede cum a sa proorocie pe pământ se întemeiază. Şi strigă cu mare glas, bucură-Te, Fecioară prealăudată, căci se apropie nădejdea izbăvirii noastre, Bucură-Te, Comoara tainelor, căci prin Tine ne-a răsărit şi nouă ale mântuirii daruri luminoase. Uşile Edenului să se deschidă, căci Împăratul tuturor a venit să ne deschidă uşa mântuirii, Magii cercetează cerul aşteptând să vadă strălucind pe el steaua ce arată pe Dătătorul izbăvirii Păstorii râvnesc apropierea de Cel Neapropiat şi îmbrăţişarea Lui cu gândurile inimii smerite, Betleeme, pregăteşte-te, şi cu haină de sărbătoare te îmbracă, căci în tine se vor petrece cele slăvite. Pântecele Fecioarei s-a deschis ca o uşă, din care a răsărit Mântuirea lumii, Toţi să ne bucurăm şi cu îngerii să cântăm, căci am văzut pe Limanul iubirii. Să pregătim şi noi sălaşul inimii şi în loc de paie să punem gândurile bune, Peste care să se aşeze Pruncul ceresc şi să afle odihnă prin curată iubire. Tâlharii patimilor să îi alungăm, ca tulburare să nu ne mai pricinuiască Cu gândurile ca şi cu nişte mâini să aruncăm Piatra Cea tare, ca să îi zdrobească, Cum în inima cea sărăcăcioasă, purtând rănile păcatelor, vine Împăratul tuturor ? Cum Se va odihni în noi cei stricaţi prin păcat Soarele dreptăţii Cel pururea luminător ?

Să ne ostenim mai mult a curăţi inimile, ca să-L primim pe Cel Nepătimitor, Şi-n loc de scutece cu gânduri calde de iubire să-L înfăşăm pe Cel Iubitor. Să lepădăm tot vicleşugul care ne depărtează de Pruncul Cel nevinovat, Şi până la venirea Lui să ne ostenim a lucra mai mult şi cu gând curat.

MULȚUMIM, IISUSE SFINTE!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru 

Te-aș mânca, Iisuse Doamne,
Te-aș sorbi, Te-aș înghiți
Și Ți-aș săruta icoana
De la primii zori de zi,

Fiindcă sunt iubit de Tine,
(Pân' la Cruce m-ai iubit!),
Arde sufletul în mine
Și mi-ești drag la infinit!

Să primești, Iisuse Sfinte,
A mea lacrimă de dor
Și să știi că pentru Tine
Eu sunt gata ca să mor,

Fiindcă-ai renunțat la slavă
Și la îngerii Tăi sfinți,
Ca să fii vândut de oameni
Pentru treizeci de arginți!

M-ai făcut, Iisuse Doamne,
M-ai crescut, m-ai mântuit,
Trupul Tău întins pe Cruce
Mi l-ai dat și m-am hrănit..

Vrednic ești de toată slava
Pururea și-'n veci de veci,
Fiindcă într-un grajd de vite
Te-ai născut pe paie reci..

De aceea toți creștinii
Și cu mine-'n-frunte-Ți spun:
Mulțumim, Iisuse Sfinte,
C-am ajuns și-acest Crăciun!
amin

SE NASTE HRISTOS !

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

,,SE NASTE HRISTOS" vestesc ingerii
In ieslea saraca,in Valea Plangerii,
SE NASTE HRISTOS, vestit iar de Magi
Dar ochii sunt orbi, de lacrimi saraci!

SE NASTE HRISTOS ! din Sfanta Sa Mama
Dar cati Īl asteapta si cati Īl mai cheama ?
SE NASTE HRISTOS ! in ieslea din noi
Si pentru cei buni si pentru cei rai!

SE NASTE HRISTOS ! al Domnului Dar
Si pentru cel drept si pentru talhar,
SE NASTE HRISTOS! si ingerii plang
Ca ieslea-i o piata si lumea un targ !

SE NASTE HRISTOS ! desi iar Îl vand
Pe-un pumn de arginti si-un rang pe pamant
Acei pentru care zidise chiar El
Din marea-I Iubire, palate in cer !

SE NASTE HRISTOS ! si nu-i doar poveste,
Cat inca mai afla Credinta si-o iesle
SE NASTE HRISTOS ! si cerul se pleaca
Si ingeri coboara in ieslea saraca.

SE NASTE HRISTOS ! dar multi nu-L mai vor
In lumea aceasta si-n sufletul lor !
SE NASTE HRISTOS ! si daruri i-au pus
Coroana de spini si Crucea de dus.

SE NASTE HRISTOS ! se bucura Firea
SE NASTE HRISTOS ! Triumfa iubirea
SE NASTE HRISTOS ! Din nou pentru voi
Si pentru cei buni si pentru cei rai!

SE NASTE HRISTOS ! Cel Vesnic si Mare
Miroase a Ruga, miroase-a Iertare !
SE NASTE HRISTOS ! si funia-i gata
Sa fie legat si dus in Gabata !

Eliana Popa

La Ieslea Sfântă din Betleem

 "Doamne, mintea mea lipsita de putere nu poate ajunge la Tine. Ca si regele Avgar Te chem: "Vino si tamaduieste-mi ranile gandurilor mele celor rele si.... Te voi lauda ziua si noaptea Te voi vesti oamenilor, ca toate neamurile sa stie ca Tu, Doamne, savarsesti minuni ca si altadata, ierti pacatele, sfintesti si dai viata"....
Rugati-va pentru mine, toti Sfintii, ca sufletul meu sa invete smerenia lui Hristos ...

CÂND AI SUFLETUL RĂNIT

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Cand ti-e sufletul ranit
De omul ce l-ai iubit,
Nu mai cauta la el
Ci priveste catre Cel
Care-a coborat din Slava,
Sa bea cupa cu otrava
Care-a venit din Tărie
Ca sa-ti poarte Crucea, tie !

Si pe El, L-au parasit
Cei pe care i-a iubit !
Cine s-a dus sa-L ridice
Cand era cazut sub Cruce ?
Numai Simon Cirineul
I-a mai luat din spate, greul !
Pe tine te-o vindeca,
Chiar Hristos, cu mana Sa !

Nu mai plange-n suferinta,
Ridica-te prin Credinta,
Pentru al tau sufletel
El v-a coborî din Cer
Si cand nu vei mai putea
Iti va sterge lacrima !
Si-ti va da, cu mult mai mult
Decat ceea ce-ai pierdut !

Iti va da Iubirea Sa
Care te va vindeca !
Si in loc de desfatari
Vor fi binecuvantari

Si in loc de doruri grele

Va fi a Sa mangaiere
Nici un om nu-ti poate da
 O Iubire ca a Sa !

Ca iubirea omeneasca
Nu-i curata, nici cereasca
Doar a Domnului Iubire
Este mai presus de fire!
El ne-a pus masura-n toate
Si in simturi si in fapte,
Dar ne-a lasat mostenire
Nesfarsita Sa Iubire !

Nu ne-a pus masura-n ea
Ci ne-a dat porunca grea
S-o-mpartim, s-o risipim
Si dusmanul sa-l iubim
Insa nu iubim curat
Patimasi ne-am invatat
Nu stim a iubi ca El
Care-a coborat din Cer.
Ca Iisus Hristos al meu,
Marele Arhiereu !

Eliana Popa

CÂND PRIVESC ICOANA TA..

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

de Preot Sorin Croitoru

N-aș vrea să plâng, căci sunt bărbat
Și sunt mai tare ca oțelul,
Dar când privesc icoana Ta
Eu lăcrimez, c-așa mi-e felul..

Mă moi ca ceara încălzită,
Iar inima e ceara mea,
De dor mi-e inima rănită
Și lacrimi vii țâșnesc din ea.

Când sufletul vorbește-'n taină
Cu Dumnezeul mântuirii,
Când Duhul Sfânt devine haină
Și-aprinde flacăra iubirii,

Tot ce e drept se încovoaie,
Tot ce e gheață se topește,
Tot ce e tare se înmoaie,
Tot ce e mândru se smerește.

De câte ori Te văd, Iisuse,
Cum mă privești cu bunătate,
Atâtea vorbe dulci sunt spuse
Și-atâtea lacrimi sunt vărsate..

Tu nu pretinzi la rugăciune
Interminabile cuvinte,
Ci Ție Ți se par mai bune
Suspinele, Iisuse Sfinte..

De-aceea când mă-'ndrept spre Tine
Eu lăcrimez, c'-așa mi-e felul;
Mă moi ca ceara de albine,
În rest.. sunt tare ca oțelul!

amin

CAND TI-E SUFLETUL RĂNIT

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Versuri Eliana Popa

   Cand ti-e sufletul rănit,
De cel care l-ai iubit,
 Nu mai căuta la el,
Ci priveste catre Cel,

Care-a coborat din Slavă,
 Să bea cupa cu otravă,
Care-a venit din Tărie,
Ca să-ti poarte Crucea, Tie!

   Si pe El, L-au părăsit,
 Cei pe care i-a iubit!
Cine s-a dus să-L ridice,
Cand era căzut sub Cruce?

 Numai Simon Cirineul,
 i-a mai luat din spate,
 greul, Pe tine te-o vindeca,
 Chiar Hristos, cu mana Sa!

  Nu mai plange-n suferinta,
 Ridică-te prin Credinta,
 Pentru al tău sufletel
El v-a cobori din Cer,

Si cand nu vei mai putea,
 Iti va sterge lacrima!
Si-ti va da, cu mult mai mult,
Decat ceea ce-ai pierdut!

Iti va da Iubirea Sa,
Care te va vindeca!
Si in loc de desfătări,
Vor fi binecuvantari,

Si in loc de doruri grele,
Va fi a Sa mangaiere,
 Nici un om nu-ti poate da,
 O Iubire ca a Sa!
 
Ca iubirea omenească,
Nu-i curată, nici cerească,
Doar a Domnului Iubire,
 Este mai presus de fire!

El ne-a pus măsura-n toate,
Si in simturi si in fapte,
Dar ne-a lăsat mostenire,
Nesfarsită Sa Iubire!

 Nu ne-a pus măsura-n ea,
Ci ne-a dat porunca grea,
S-o-mpărtim, s-o risipim,
 Si dusmanul să-l iubim,

Insă nu iubim curat,
Pătimasi ne-am invătat,
 Nu stim a iubi ca El,
Care-a coborat din Cer.

                Preot Ioan.

RUGĂCIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

 Multumim Tie, Doamne, Dumnezeul mantuirii noastre, ca toate le faci spre binele vietii noastre, pentru ca totdeauna sa privim la Tine, Mantuitorule si Facatorule de bine al sufletelor noastre. Ca ne-ai odihnit pe noi in cursul noptii trecute si ne-ai sculat din asternuturile noastre si ne-ai ridicat spre a ne inchina cinstitului Tau nume. Pentru aceasta, ne rugam Tie, Doamne: Da-ne har si putere, ca sa ne invrednicim a canta Tie cu intelegere si a Te ruga neincetat, lucrand cu frica si cu cutremur la a noastra mantuire, cu ocrotirea Hristosului Tau. Adu-Ti aminte, Doamne, si de cei ce striga catre Tine noaptea; auzi-i pe dansii, miluieste-i si zdrobeste sub picioarele lor pe nevazutii si luptatorii vrajmasi. Ca Tu esti Imparatul pacii si Mantuitorul sufletelor noastre si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului  si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Binecuvântată Maică...

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Binecuvântată Maică
Celui Care-L adorăm,
pentru-a ta chemare sfântă,
noi te binecuvântăm.

Preacinstită fii tu, Maica
Celui ce ne-a mântuit,
nimeni pe pământ, ca tine,
pe Iisus n-a mai iubit.

Mulţi au mai crezut în Fiul
după ce L-au cunoscut,
dar tu ai crezut nainte,
până nici nu L-ai născut.

Mulţi L-au mai slăvit pe Domnul,
marile-I minuni văzând,
dar tu L-ai slăvit când încă
El era copil plăpând.

Mulţi L-au mai slujit în urmă,
când El, ca Stăpân, cerea,
dar tu L-ai slujit când încă
El neputincios părea.

Mulţi şi-au mai jertfit o parte
din viaţă pentru El,
dar tu ţi-ai jertfit-o toată,
într-un sfânt şi unic fel.

Mulţi vor fi pe veci în Slavă
lângă El, ce-L adorăm,
însă nimenea ca tine.
…Noi te binecuvântăm.T.D.

ACATISTUL INTRĂRII ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

                          Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea:

Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii Ziditorului!

Condacul 1

Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Icosul 1

Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:

Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 2-lea

Veniţi, cetele creştineşti, să ne adunăm la Sfânta Pruncă, cea care lăsând toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfă în Biserica Domnului de către Sfinţii săi Părinţi, pentru mântuirea noastră, şi ca o mulţumire să o cinstim cu cântări prăznuind duhovniceşte, iar lui Dumnezeu să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

În vârstă de trei ani fiind Sfântă Pruncă, iar mai târziu Născătoare de Dumnezeu, I s-a adus Domnului, împlinind făgăduinţa Părinţilor săi, şi marele arhiereu Zaharia o primeşte şi o aşază în Sfânta Sfintelor, pentru a noastră mântuire; pentru aceasta să-i cântăm:

Bucură-te, că de fecioare cu făclii ai fost adusă;
Bucură-te, vasul cel sfinţit;
Bucură-te, biserica Împăratului tuturor;
Bucură-te, fecioară de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, că David mai înainte a proorocit despre intrarea ta în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, pâine cuvântătoare;
Bucură-te, cămara Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai fost hrănită de îngeri;
Bucură-te, că ai fost aleasă de Dumnezeu pentru a fi Maică a Sa;
Bucură-te, cortul lui Dumnezeu;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 3-lea

David Proorocul te-a lăudat de demult, Fiică a lui Dumnezeu numindu-te; iar tu născând Prunc pe Hristos Domnul nostru, L-ai hrănit cu lapte, ca o Maică Sfântă a Lui. Pentru această mare taină eşti adusă în Biserica Domnului şi aşezată în Sfânta Sfintelor, unde neîncetat ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Ana cea neprihănită s-a bucurat că împlinind făgăduinţa sa, aduce pe ceea ce s-a născut din făgăduinţa lui Dumnezeu, ca dar de mare preţ, şi Ioachim prăznuieşte luminat, iar noi te fericim, Sfântă Pruncă, cu această jertfă de cântare:

Bucură-te, singura binecuvântată între femei;
Bucură-te, propovăduirea proorocilor;
Bucură-te, slava Apostolilor;
Bucură-te, lauda mucenicilor;
Bucură-te, înnoirea lumii;
Bucură-te, împăcarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, scaunul Stăpânului;
Bucură-te, sălăşluirea luminată a Mântuitorului;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 4-lea

Împodobită de nuntă se arată astăzi Biserica, frumoasă cămară, primind pe cămara cea însufleţită a lui Dumnezeu, pe cea curată şi fără de prihană şi mai luminată decât toată făptura, petrecând copilăria sa în Sfânta Sfintelor, şi cu îngerii împreună cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Saltă astăzi toate oştirile îngereşti şi mulţimea creştinilor înaintea feţei tale, Preacurată Pruncă, purtătorii de făclii aleargă împreună cântând şi grăind acestea:

Bucură-te, uşă dinspre răsărituri;
Bucură-te, Sfântă Pruncă, primită în Biserică cu mare cinste;
Bucură-te, uşa Domnului;
Bucură-te, vistierie preacurată a înţelepciunii;
Bucură-te, izvorul darului;
Bucură-te, mieluşea curată;
Bucură-te, porumbiţă neîntinată;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 5-lea

Mieluşeaua lui Dumnezeu, curată, porumbiţă neîntinată, cortul lui Dumnezeu cel neîncăpător, sfinţenia slavei, prăznuind petrecerea ta, Sfântă Pruncă, întru cele ce nimenea nu intră, astăzi ne veselim cu fecioarele, care cu făclii aprinse te-au petrecut în Sfânta Sfintelor unde cu bucurie cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Pe cea de trei ani cu trupul şi de mulţi ani proorocită, pe cea mai desfătată decât cerurile şi mai înaltă decât puterile cele de sus, cu cântări să o lăudăm pe Dumnezeiasca Pruncă:

Bucură-te, solitoarea mântuirii noastre;
Bucură-te, cea înconjurată de îngeri;
Bucură-te, cea cinstită de oamenii credincioşi;
Bucură-te, liman cu bună linişte;
Bucură-te, zid nesurpat;
Bucură-te, Maica luminii;
Bucură-te, mai înainte rânduită a fi Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, Pruncă cu trupul;
Bucură-te, desăvârşită cu sufletul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 6-lea

Pe tine te-au propovăduit proorocii mai înainte, numindu-te sicriu sfinţit, cădelniţă de aur, sfeşnic, masă, scară şi turn, mieluşea curată, cămară neîntinată; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu încăpător, care ne-a mântuit pe noi, cântând strigăm: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Pe uşa cea neumblată, casă lui Dumnezeu primind-o, astăzi a încetat umbra legii, căci s-a arătat darul şi adevărul, muntele cel umbrit pe care mai înainte l-a văzut Avacum şi a vestit pe cea care a intrat înăuntrul celor neumblate ale Bisericii, pentru care îi cântăm:

Bucură-te, cea plină de lumină;
Bucură-te, mângâierea noastră în necaz;
Bucură-te, doctorul tuturor bolilor;
Bucură-te, sfărâmarea morţii;
Bucură-te, râu de viaţă nedeşertat;
Bucură-te, carte pecetluită cu Duhul;
Bucură-te, cămara cea însufleţită a lui Hristos Domnul;
Bucură-te, locul bucuriei;
Bucură-te, că ai stricat blestemul Evei;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 7-lea

Tot pământul vede astăzi lucruri străine şi preamărite, cum Pruncă fiind, aşezată în Sfânta Sfintelor, primeşte hrană de la îngeri, purtând chipul rânduielii, împreună cântă totdeauna: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Preaslăvită sfinţenie, sfinţită dăruire, astăzi Preasfânta Pruncă, punându-se în Biserica lui Hristos, Împăratul a toate, se păzeşte a fi lăcaş luminat Celui ce a ales-o, pentru frumuseţea sufletului ei curat; iar noi cântăm acestea:

Bucură-te, mântuirea noastră;
Bucură-te, bucuria robilor tăi;
Bucură-te, chemarea noastră;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Împăratul tuturor;
Bucură-te, cămara curăţiei;
Bucură-te, crin cu dulce miros;
Bucură-te, mirul cel de mult preţ;
Bucură-te, tămâie cu bună mireasmă;
Bucură-te, că întorci întristările noastre în bucurie;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 8-lea

Astăzi ai strălucit în casa Domnului ca un sfeşnic luminos, Sfântă Pruncă, şi ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor şi minunilor tale, că ele sunt mai presus de minte, străină este naşterea ta, străin este chipul naşterii tale, străine şi preaslăvite sunt toate ale tale, pentru care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cel ce poartă toate cu cuvântul a auzit rugăciunea drepţilor şi stârpiciunea a dezlegat-o, ca un îndurat, şi le-a dăruit pricina bucuriei locuinţa harului, întru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care şi noi cu mulţumire îi cântăm:

Bucură-te, holdă nearată;
Bucură-te, spic dumnezeiesc;
Bucură-te, izvor nedeşertat al apei celei vii;
Bucură-te, mieluşeaua care ai născut pe Mieluşelul lui Dumnezeu;
Bucură-te, curăţitoarea cea caldă;
Bucură-te, luceafărul dimineţii;
Bucură-te, că ai purtat pe Soarele Hristos;
Bucură-te, lăcaşul luminii;
Bucură-te, că ai stricat întunericul;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 9-lea

Pe tine, steaua cea împărătească, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai împărtăşit dulceţei celei nesfârşite şi la cele mai bune ai trecut, văzând în Fiul împlinirea celor mai înainte zise; pentru acesta noi, cântând acest mare praznic, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Astăzi ne-a strălucit primăvara veselă, luminând sufletele noastre, gândul şi mintea, cu darul prăznuirii Intrării în Biserică a Sfintei Prunce, pentru un trai sfânt, pregătindu-se a fi sălaş Împăratului Celui Ceresc, pentru aceasta primeşte de la noi aceste laude:

Bucură-te, uşă prin care a trecut Cuvântul;
Bucură-te, că ai sfărâmat uşile iadului;
Bucură-te, că ai alungat pe diavolii cei întunecaţi;
Bucură-te, cea cu totul lăudată;
Bucură-te, curăţirea lumii;
Bucură-te, scară care înalţi pe cei de pe pământ la cer;
Bucură-te, pod care treci de la moarte la viaţă;
Bucură-te, că fără de osteneală ai purtat în pântecele tău pe Cel ce poartă toate;
Bucură-te, că ai născut pe Dătătorul legii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 10-lea

Daruri aduc azi cerul şi pământul Preasfintei Prunce, cetele îngereşti, mulţimea creştinilor şi toată suflarea, căci legea a trecut ca umbra şi razele darului au strălucit, intrând în Biserică Sfânta Pruncă, pentru a slăvi pe Dumnezeu cu viaţă sfântă şi cu cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 10-lea

În Biserică aducând Ana pe ceea ce avea să fie casa Domnului, strigând, grăia: „Prunca cea dată mie de la Dumnezeu o aduc în Biserica Ziditorului, primeşte-o, Sfinte Zaharia, şi o aşază unde o va primi Dumnezeu şi să fie spre sălăşluirea Mântuitorului”. Iar noi minunându-ne de acestea cântăm aşa:

Bucură-te, păzitoarea robilor tăi;
Bucură-te, sfinţita scăpare a păcătoşilor;
Bucură-te, minunarea oamenilor;
Bucură-te, bucuria îngerilor;
Bucură-te, grabnic ajutătoare a celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, adâncul cel nemăsurat;
Bucură-te, chemarea proorocilor;
Bucură-te, podoaba Apostolilor;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 11-lea

„Roaba Domnului am fost eu”, a spus Sfânta Ana Sfântului Zaharia, „chemându-L pe Dumnezeu cu credinţă în post şi în rugăciune, ca să iau rodul durerii mele şi după naştere să-l aduc Celui ce mi l-a dat. Pentru aceasta mă veselesc astăzi, împlinind făgăduinţa mea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!”.

Icosul al 11-lea

Veseliţi-vă astăzi luminat, Sfinţilor Părinţi ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceţi jertfă sfântă, căci a fost dată vouă din făgăduinţă, pentru curăţia vieţii voastre pe pământ, cea plină de fapte bune, din care S-a născut Mântuitorul nostru, care şi-a ales-o cort însufleţit, căruia îi cântăm:

Bucură-te, întărirea mucenicilor;
Bucură-te, scăpare şi liniştea robilor tăi;
Bucură-te, că prin tine moştenim viaţa cea veşnică;
Bucură-te, că ne îmbraci cu haina nestricăciunii;
Bucură-te, că prin tine am văzut lumina;
Bucură-te, că ne ridici de la întuneric la lumină;
Bucură-te, că ne ajuţi a nu iubi desfătările pământeşti;
Bucură-te, cea pururea binecuvântată de robii tăi;
Bucură-te, stea neapusă;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 12-lea

Prin harul dat ţie de la Dumnezeu, Sfântă Pruncă, te-ai făcut uşă de mântuire, munte înţelegător, scară însufleţită, pe care proorocii te-au vestit de demult. Apostolii te-au propovăduit, mucenicii te-au mărturisit, cuvioşii te-au slăvit, îngerii şi pământenii slavoslovesc înaintea lui Dumnezeu pentru tine, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea

În Biserică te-au adus pe tine, dumnezeiască Fiică, bătrânii tăi părinţi, cei ce te-au născut, ca pe o jertfă curată şi străin lucru, te sălăşluieşti întru cele neumblate, ca mai înainte să găteşti lăcaş lui Dumnezeu-Cuvântul, Căruia închinându-ne, strigăm ţie:

Bucură-te, că ai născut pe Cel Milostiv;
Bucură-te, că ne-ai adus pe Soarele cel Mare;
Bucură-te, că ai deschis raiul cel închis;
Bucură-te, lauda cuvioşilor;
Bucură-te, cununa mucenicilor;
Bucură-te, podoaba drepţilor;
Bucură-te, mântuirea credincioşilor;
Bucură-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, folositoarea lumii;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul al 13-lea

O, cea mai cinstită şi mai sfântă decât toţi sfinţii, dumnezeiască Pruncă, Fecioară şi Maica Dumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în Sfânta Sfintelor, pe care o prăznuim astăzi cinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne izbăveşte pe noi din toate nevoile, necazurile şi primejdiile şi ne învredniceşte Împărăţiei celei cereşti, ca întotdeauna cu mulţumire să cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Îngerii lui Dumnezeu..., Condacul 1: Pe cea mai aleasă...,

Icosul 1

Îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţa, iar credincioşii o fericesc pururea şi cu bucurie cântă laudele acestea:

Bucură-te, Sfântă Pruncă, ce astăzi eşti adusă în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfinţii tăi Părinţi astăzi împlinesc făgăduinţa;
Bucură-te, că ai fost binecuvântată de marele arhiereu Zaharia;
Bucură-te, că el te-a aşezat în Sfânta Sfintelor;
Bucură-te, că Sfântul Zaharia, apărând cinstea ta, de evrei a fost omorât;
Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta;
Bucură-te, că tu începi mântuirea noastră;
Bucură-te, că de fecioare de vârsta ta ai fost petrecută;
Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Condacul 1

Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în Biserica Domnului şi se aşază în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

şi se face otpustul.

Biserica Sfintilor Petru si Pavel - Mihail si Gavril: INTRAREA MAICII DOMNULUI IN TEMPLU

          BUCURĂ-TE !

Leagănul Iubirii de prooroci vestită
Pruncă minunată, lumii dăruită
Ingerii in ceruri strigă cu uimire :
,,Cine e aceasta ? Câtă strălucire !

Frumoasă ca luna, luminând ca zorii
Risipind in lume, umbra inserării
Aceasta-i Fecioara ce a fost aleasă
Lui Hristos Maicută, Cerului Mireasă!"

Dezlegând blestemul omului căzut
Mântuirii noastre a pus inceput
Langa Domnu-n ceruri, ingeri s-o slaveasca
Vicleanului sarpe, capul sa-i zdrobeasca !

Dumnezeu Prea Bunul te-a umplut de dar
Ti-a făcut marire , te-a-mbracat in Har
Crin neprihănit, Prea Sfanta Marie
Ingeri ti-au slujit inca din pruncie !

Ai crescut in Templu ca un trandafir
Te-au pazit arhangheli, mai ales Gavriil
Cel ce mai tarziu si-amplinit solia
Si-a binevestit pe Hristos Mesia.

Bucură-te Focul dragostei, nestins
Bucură-te Rai ce ni te-ai deschis
Maica si Fecioară, Rug nemistuit
Tie-mi plec genununchiul, pururea smerit!

Eliana Popa

Mai multe cititi aici !

Biserica Sfintilor Petru si Pavel - Mihail si Gavril: INTRAREA MAICII DOMNULUI IN TEMPLU: 

RUGĂCIUNE LA INTRAREA ÎN BISERICĂ A MAICII DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O, Preaslăvită Pruncă Dumnezeiască, Ceea Ce ai urcat toate treptele virtuților, ca să ridici pe Adam din căderea cumplită, pleacă-Te și spre suspinurile inimilor noastre și auzi și nevrednicele noastre rugăciuni. Cu adevărat cetele îngerești și alaiul fecioarelor s-au minunat de aprinderea dorului dumneyeiesc din inima Ta, căci toate cele veselitoare ale lumii ai lăsat ca să Te unești cu Cel mai presus de lume. Dragostea părinților nu o ai socotit mai înaltă decât chemarea Ziditorului și ca O fiică a Părintelui ceresc ai slujit tainelor celor mai presus de minte.
În Sfânta Sfintelor ai fost așezată ca o făclie veghetoare în așteptarea Focului Celui Nemistuit, pe Care Îl roagă să aprindă și gândurile inimilor noastre cu focul iubirii Sale dumnezeiești. Din mână îngerească ai primit hrană, ca prin rugăciunile Tale să hrănești tot sufletul flămând de Dumnezeu. Pământul l-ai unit cu cerul, făcându-Te Însăți scară a suitii noastre către Părintele luminilor. Pildă de desăvârșită ascultare ai dăruit nouă și astăzi la ascultarea de Fiul Tău pe toți povățuiești spre dobândirea comorii mântuirii.
Templu al Dumnezeirii Te-ai arătat prin păzirea nestinmsă a candelei rugăciunii și prin primirea Soarelui dreptății, pe Care roagă-L să lumineze și cerul întunecat de norii patimilor ai sufletelor noastre. Fiind Tu Cămară de Dumnezeu sfințită, deschide-ne nouă cămările mântuirii cu cheia îndurărilor Tale, ca să Te mărim pururea și să slăvim pe Treimea Cea mai presus de minte totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Sărbătorile Maicii Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

 1.Vechimea cultului Maicii Domnului in Biserica crestină si temeiurile lui biblice.

Cinstirea ei a fost inaugurată de insusi ingerul Gavriil, care, trimis de Dumnezeu sa vestească Fecioarei din Nazaret ca ea va naste pe Mesia, a salutat-o cu cuvintele : "Bucură-te, ceea ce esti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată esti tu intre femei " (Luca I, 28). Elisabeta, mama Sfantului Ioan Botezatorul, o intampină pe Feciora Maria cu acelasi salut cinstitor(cand Sf. Fecioara o vizitează, dupa vestirea ingerului) : "Binecuvantată esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pântecelui tău" (Luca I, 42). Sfanta Fecioară insăsi prevesteste situatia ei exceptională intre celelalte femei si veneratia universală de care urma să se bucure, datorită rolului ei in istoria mantuirii : "Măreste, suflete al meu, pe Domnul... că a căutat spre smerenia roabei Sale, că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Ca mi-a facut mie mărire Cel Puternic si sfant (este) numele Lui..."(Luca I, 46-49).

Mai tarziu, admiratia profundă a oamenilor din popor pentru lucrurile minunate pe care le facea Iisus si pentru cele ce El invată, se adresa nu numai Lui insusi, ci trecea si asupra Sfintei Lui Maici : "Fericit este pantecele care Te-a purtat si fericiti sunt sanii la care ai supt", cum a zis odată o femeie din multime (Luca XI, 27).

CE ESTE POSTUL?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Iată, am intrat în Postul Nașterii Domnului.. Și iarăși se minunează preoții de încăpățânarea românilor de A NU ȚINE postul. Scuze, priviri răutăcioase.. "Să-mi dea pace cu postul lui"! Nu-mi spune nimeni în față cuvintele acestea, dar le citesc în priviri. De aceea mă văd nevoit să explic la fiecare început de post ce anume este postul și de ce am primit porunca de a posti.
Postul este mai întâi de toate o ATITUDINE. Perioadele de post presărate pe parcursul anului bisericesc amintesc foarte mult de cuvintele prin care Domnul nostru Și-a început propovăduirea:
"POCĂIȚI-VĂ, CĂCI S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR"!
Cine are puțin spirit de observație percepe în acest îndemn al lui Hristos multă dragoste de oameni. Domnul a venit ca să ne dea vestea cea bună a deschiderii ușilor Raiului, dar ne-a învățat și calea prin care se dobândește dreptul de a intra prin uși: pocăința.
Așadar, orice post al nostru acest lucru urmărește, anume să ne smerească, să ne curățe, să ne pregătească pentru Rai. Dar atunci, dacă scopul este atât de nobil, pentru ce se revoltă împotriva posturilor cei care ar trebui să se bucure, împlinindu-le?.. Pentru că se revoltă patimile din oameni! Pentru că în om se încuibează, își face cuibar precum viespea diavolul. Oare nu se roagă preotul lui Dumnezeu, atunci când citește exorcismele de la Botez: "Depărtează de el pe tot vicleanul și necuratul duh, CARE SE ASCUNDE ȘI SE ÎNCUIBEAZĂ ÎN INIMA LUI"?.. Da, la Sfântul Botez duhul cel necurat este izgonit de către Duhul Sfânt din inimile pruncilor, dar apoi se întoarce, cum zice Domnul Hristos, "ia alte șapte duhuri mai rele decât el și se fac cele de pe urmă ale omului mai rele decât cele dintâi"!
Neatenția creștinilor de azi, nepăsarea lor, îi transformă în victime ale demonilor. Ei nu înțeleg că orice atitudine neconformă cu sfințenia cerută de Hristos se datorează prezenței diavolului în adâncul inimilor lor.. De aceea se și revoltă împotriva posturilor, pentru că diavolul cunoaște eficiența postului, atunci când este unit cu rugăciunea și cu milostenia. Și atunci "stăpânul" stârnește reacții de revoltă în "slugă"! Vi se pare dură afirmația? Dar nu este a mea, este a lui Hristos: "Mergeți în focul cel veșnic gătit diavolului și SLUGILOR LUI"! "Cine face păcatul este ROB păcatului".
O, dragii mei, cei ce nu ascultă de Biserică, de Hristos nu ascultă, și tare rău mai fac, pentru că rămân dezarmați în fața oștilor dracești.. Dacă sfinții, cei care au postit și au privegheat mereu în rugăciuni cu lacrimi, au biruit atât de greu împotriva demonilor, oare cei care iau în râs Biserica lui Hristos, posturile, rugăciunile și celelalte reguli ale ei, cum se vor descurca?..
Să nu uităm avertismentul pe care l-a dat Domnul ucenicilor Săi: "Acest neam de demoni nu iese decât cu rugăciune ȘI CU POST".
Am intrat din nou în post.. Unii, ca de obicei vor asculta smeriți de calendarul ortodox, cel care pune în 15 noiembrie începutul acestui post, alții vor continua, tot ca de obicei, batjocura lor.. Timpul tace și trece. Dar noi, cei credincioși, credem ce a făgăduit Domnul nostru în ultima pagină a Sfintei Scripturi: "IATĂ, VIN CURÂND, IAR PLATA MEA ESTE CU MINE, CA SĂ DAU FIECĂRUIA DUPĂ CUM ESTE FAPTA LUI!", amin.

Preotul Sorin Croitoru de la Mantova (Italia)

Al doilea Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu - Cu Preot Ioan

Ai păcătuit? Intră în biserică, spune lui Dumnezeu: "Am păcătuit!". Nu-ti cer nimic altceva decât numai aceasta. Dumnezeiasca Scriptură spune: "Spune tu păcatele tale întâi, ca să te îndreptezi”(Isaia 43,26). Spune păcatul, ca să scapi de păcat! Nu-i nevoie pentru asta nici de oboseală, nici de şiruri de cuvinte, nici de cheltuială de bani, nici de altceva de acest fel. Spune un cuvânt, fii sincer fată de păcat şi spune: "Am păcătuit!".

Cine este Maica Domnului pentru mine?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Cinstiti parinti, iubiti frati si iubiti credinciosi, dupa ce ieri am staruit cu gandul asupra locului pe care-l are Maica Domnului in constiinta Bisericii Ortodoxe, in gandirea si practica ortodoxa, este firesc astazi sa incercam sa ne raportam pe noi insine la invatatura Bisericii Ortodoxe, la cultul Bisericii Ortodoxe in legatura cu Maica Domnului, sa raspundem la intrebarea: cine este pentru mine, ce inseamna pentru mine Maica Domnului. De ce? Pentru ca noi ne gandim la Maica Domnului nu ca la ceva dinafara de noi ci ne gandim la Maica Domnuluica la ceea ce este, alaturi de Mantuitorul nostru Iisus Hristos, in inima Bisericii Ortodoxe.

Randuielile de slujba ale Bisericii noastre sunt in asa fel alcatuite ca sa fim in situatia de a ne raporta la Maica Domnului. As aduce in atentie ceva de la Sfanta Liturghie, si anume dupa ce credinciosii canta, dupa ce spun cu cantare cuvintele: "Pe Tine Te laudam, pe Tine bine Te cuvantam, Ţie Iti multumim Doamne si ne rugam Ţie, Dumnezeului nostru", cele dintai cuvinte care se spun sunt cuvinte in care e pomenita Maica Domnului, caci se zice, la Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" si la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "Mai ales cu Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria". Daca luam aminte la cuvintele acestea, la ele insele, daca le avem in vedere desprinse de contextul in care apar ele si asa cum le auzim noi de fapt, desprinse din context, nu intelegem nimic. Doar un singur lucru il putem lua in consideratie, si anume, faptul ca e pomenita Maica Domnului, atata tot. Pentru ca cuvintele asa spuse: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria" nu ne spun nimic.

Insa incadrate in contextul lor ne spun mult si anume, dupa ce preotul se roaga lui Dumnezeu ca sa vina peste Cinstitele Daruri Duhul Sfant si sa le prefaca in Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos prin voia Tatalui ceresc, se spune de ce anume cerem lucrul acesta si spune mai departe preotul sau episcopul: "Ca sa fie celor ce se vor impartasi, spre trezirea sufletului, spre iertarea pacatelor, spre impartasirea cu Duhul Sfant, spre plinirea imparatiei cerurilor, spre indraznirea cea catre Tine, iar nu spre judecata sau spre osanda". In aceste cuvinte se arata pricina pentru care dorim sa ne impartasim, rostul cu care ne impartasim. Şi apoi in continuare spune: "Inca aducem Ţie aceasta slujba duhovniceasca pentru cei adormiti intru credinta: - si-i pomeneste - stramosi, parinti, patriarhi, prooroci, apostoli, propovaduitori, evanghelisti, mucenici, marturisitori, pustnici si pentru tot sufletul drept care s-a savarsit intru credinta". Şi apoi cu glas tare: "Mai ales pentru Preasfanta, Curata, Preabinecuvantata, Marita Stapana noastra, de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria - si iarasi in taina, in gand - pentru Sfantul Ioan Proorocul si Inaintemergatorul, pentru Sfintii, slavitii si intru tot laudatii Apostoli, pentru Sfantul a carui pomenire o facem si pentru toti sfintii; cu ale caror rugaciuni, cerceteaza-ne pe noi, Doamne".

Prin urmare, cuvintele acestea, cum le auzim noi la Sfanta Liturghie, desprinse din context, nu ne spun decat atat: fiti atenti si nu uitati de Maica Domnului. E ca si cand s-ar zice: Il laudati pe Dumnezeu, Ii multumiti, va rugati Lui, e foarte bine, dar nici de Maica Domnului sa nu uitati. Şi cand se aminteste Maica Domnului la Sfanta Liturghie, de obicei se spun doua alcatuiri, cu cantare, si anume: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemamare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim" sau la Liturghia Sfantului Vasile cel Mare: "De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, soborul ingeresc si neamul omenesc. Ceea ce esti Biserica sfintita si rai cuvantator, lauda fecioriei din care Dumnezeu S-a intrupat si prunc S-a facut Cel ce este mai inainte de veci. Ca bratul tau scaun l-a facut si pantecele tau mai desfatat decat cerurile l-a lucrat. De tine se bucura, ceea ce esti plina de dar, toata faptura, marire tie!".

Sunt doua alcatuiri in care se pune in atentie Maica Domnului, in prima, ca cea care L-a nascut pe Dumnezeu mai presus de fire, pe Fiul lui Dumnezeu L-a nascut mai presus de fire si de aceea este mai mare decat Heruvimii si Serafimii, este mai mare decat ingerii, decat toate fiintele ceresti. Numai Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Duhul Sfant este mai mare decat Maica Domnului, numai Prea Sfanta Treime.

In constiita noastra trebuie sa apara Maica Domnului in aceeasi atmosfera in care este prezentata in aceasta alcatuire sau in alcatuirea a doua pe care am pomenit-o, adica sa o avem pe Maica Domnului in constiinta noastra ca pe cea care, nascandu-L pe Domnul nostru Iisus Hristos, de ea se bucura, fiind ea plina de dar, toata faptura, adica toti ingerii si toti oamenii cei drept credinciosi. Se bucura de Maica Domnului pentru aceasta calitate a ei ca a fost aleasa de Dumnezeu Tatal, a purtat pe Dumnezeu Fiul, Duhul Sfant S-a pogorat peste ea, pentru ca ingerul binevestitor i-a adus salutul "Bucura-te cea plina de dar, Domnul este cu tine", a numit-o "binecuvantata intre femei", pentru ca Sfanta Elisabeta a avut bucuria, prin puterea Duhului Sfant, sa o cunoasca pe verisoara sa Maria ca Maica Domnului: "De unde mie cinstea aceasta, sa vina Maica Domnului meu la mine", iar aceste cuvinte le-a spus dupa ce a izbucnit din sufletul sau cu bucurie si sub puterea Duhului Sfant: "Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau" (Luca 1, 42-43). Mai apoi o femeie a ridicat glas din popor, dupa marturia Sfantului Evanghelist Luca, pe cand Domnul Hristos vorbea si era impresionata de invatatura Lui si a zis: "Fericit este pantecele care Te-a purtat si sanii la care ai supt" si Domnul Hristos a raspuns: "Adevarat, fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l implinesc pe el" (Luca 11, 27-28). In aceste cuvinte de lauda aduse de ingerul binevestitor, rostite de ingerul binevestitor, rostite de Sfanta Elisabeta, rostite de femeia aceea care a ridicat glas din popor si a fericit-o pe Maica Domnului, in aceste cuvinte este temeiul cultului pe care Sfanta noastra Biserica il aduce Maicii Domnului.

Pentru ca totdeauna noi trebuie sa ne raportam personal la lucrurile mai presus de noi, intrebarea este cum stau eu fata de Maica Domnului, cat sunt eu de cinstitor fata de Maica Domnului, ce inseamna pentru mine Maica Domnului? Stiu ca pentru Fiul lui Dumnezeu Care S-a facut om inseamna mama Lui, stiu ca pentru Dumnezeu Tatal inseamna aleasa lui Dumnezeu Tatal, stiu ca pentru Dumnezeu Fiul inseamna locasul lui Dumnezeu Fiul, stiu ca pentru Duhul Sfant inseamna cea peste care S-a pogorat Duhul Sfant, stiu ca pentru Sfanta Elisabeta inseamna Maica Domnului ei, stiu ca pentru femeia care a ridicat glas din popor inseamna cea fericita, pentru mine, pentru mine personal ce inseamna Maica Domnului, cat sunt eu de legat de Maica Domnului?

In privinta aceasta exista doua extreme: unii care o cinstesc prea mult si altii care o cinstesc prea putin. Care e de fapt locul Maicii Domnului in cinstirea Bisericii? Este dupa Domnul Hristos. Intai e Domnul Hristos, intai e Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Duhul Sfant, e Prea Sfanta Treime apoi e Maica Domnului. Nu e inainte de Domnul Hristos, pentru ca sunt unii care la Maica Domnului parca se gandesc mai mult ca la Domnul Hristos. Nu e corect. Maica Domnului este dupa Domnul Hristos. Şi sunt altii care nu cinstesc pe Maica Domnului, bineinteles nu sunt ortodocsi aceia, si aceia n-o cinstesc din motivele pe care le cred ei intemeiate pentru ei, dar care nu sunt intemeiate, pentru ca iata, si ingerul a cinstit-o, si Sfanta Elisabeta a cinstit-o, si femeia care a ridicat glas din popor a cinstit-o, si Domnul Hristos a cinstit-o, si Tatal Cel Ceresc, si Duhul Sfant asa incat pentru noi nu exista nici o indoiala. De altfel noi nu cautam niste temeiuri pentru cinstirea Maicii Domnului, ci intram in practica Bisericii: aceasta e practica Bisericii noastre si in masura in care noi facem parte din Biserica noastra suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Fara aceasta nu se poate. Nu exista Ortodoxie fara Maica Domnului. Asa ca intrebarea de capetenie pentru fiecare dintre noi este, totusi, eu personal cum ma raportez la Maica Domnului, cat ma gandesc eu la Maica Domnului, cum o am in vedere pe Maica Domnului?

Sunt unii care folosesc formula "Dumnezeu si Maica Domnului", sunt altii care spun: "Mi-a ajutat Maica Domnului". Fara indoiala ca Maica Domnului este mijlocitoare, dar noi nu stim in ce masura ajutorul il primim de la Dumnezeu sau de la Maica Domnului sau, de fapt, il primim de la Dumnezeu prin mijlocirea Maicii Domnului, asa incat nu cred ca e corect sa spuna cineva "Mi-a ajutat Maica Domnului". Eventual poate spune: "Mi-a ajutat Dumnezeu", "Cred ca s-a rugat Maica Domnului pentru mine" sau "Mi-a ajutat Dumnezeu prin rugaciunile Maicii Domnului" si asa mai departe. Nu e bine sa folosim niste formule care scot in evidenta pe Maica Domnului mai mult decat o scoate in evidenta Biserica. Biserica o socoteste pe Maica Domnului totdeauna mijlocitoare la Dumnezeu, asa cum a mijlocit pentru cei de la Cana Galileii cand a zis catre Domnul Hristos ca nu au vin cei de la Cana Galileii, a mijlocit, I-a cerut Mantuitorului sa ii ajute in imprejurarea respectiva. Aceasta este de fapt lucrarea Maicii Domnului. Asa credem noi.

Sunt unii credinciosi care spun: "Doamne Maica Domnului". Nu e corect. De ce? Nicaieri, in toate cartile de cult ale Bisericii noastre nu veti gasi niciodata expresia "Doamne Maica Domnului". Doamne se zice numai lui Dumnezeu, Doamne I se zice Mantuitorului nostru Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, Doamne I se zice Duhului Sfant, deci "Doamne miluieste" zicem adresandu-ne lui Dumnezeu Tatal, "Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul" Ii zicem lui Dumnezeu Fiul. Dar "Doamne Maica Domnului" nu e corect. "Maica Domnului", "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi" si asa mai departe, insa nici intr-un caz "Doamne Maica Domnului". I-am auzit pe multi, si femei si barbati care zic asa, insa nu e corect.

Sunt apoi unii care, desi fac parte din Biserica Ortodoxa, nu se raporteaza corect la Maica Domnului, in sensul ca nu stiu o rugaciune catre Maica Domnului desi sunt altii care stiu "Visul Maicii Domnului" si alte rugaciuni care, de fapt, nu sunt rugaciuni ale Bisericii, ci sunt numai admise de Biserica, sunt niste rugaciuni populare in legatura cu Maica Domnului si care fagaduiesc cumva - cartile respective - ajutor de la Maica Domnului pentru cei care fac acele rugaciuni. Bineinteles ca nu e o greseala sa le faca cineva, insa pe noi ne intereseaza rugaciunile oficiale ale Bisericii: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistele Maicii Domnului, asa ceva ne intereseaza in mod special.

Cei care cred in Maica Domnului si o pomenesc pe Maica Domnului, dar nu stiu rugaciuni catre Maica Domnului, iarasi nu se raporteaza corect. De pilda eu obisnuiesc ca pe cei pe care ii spovedesc sa ii pun - zic obisnuiesc, deoarece nu intotdeauna fac asta pentru ca, cateodata, vad ca nu stiu si nu mai insist - ii pun sa spuna "Cuvine-se cu adevarat". 

De ce? In Molitfelnic scrie ca dupa ce preotul dezleaga de pacate pe credinciosul care se spovedeste, sa zica el "Cuvine-se cu adevarat". Dar un episcop, episcop vicar la Sibiu, care acum este arhiepiscop la Constanta, Inalt Prea Sfintitul Lucian, cand m-a spovedit pentru prima data, si de altfel de cate ori m-a spovedit, totdeauna a zis sa spun eu "Cuvine-se cu adevarat" si atunci m-am obisnuit si eu cu lucrul acesta si ca sa am o verificare despre felul cum se raporteaza credinciosii la Maica Domnului, il intreb pe credincios: stii sa zici "Cuvine-se cu adevarat"? Unii stiu si spun, si altii zic "Da" si cand ii spun: zi, zice doar cuvintele "cuvine-se cu adevarat". Nici nu stie despre ce-i vorba. Acestia nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, degeaba zic ei ca sunt ortodocsi. Nu se poate sa nu stii o rugaciune catre Maica Domnului. Unii nu stiu si zic: Nu stiu "Cuvine-se cu adevarat" si zic: dar ce rugaciune stii catre Maica Domnului? Şi zice "Nascatoare de Dumnezeu" si zic: spune-o, si sunt bucuros ca stiu macar aceasta, dar noi credinciosii ortodocsi e bine sa stim "Cuvine-se cu adevarat", adica sa stim mai intai ce este "Cuvine-se cu adevarat". Daca ne intreaba cineva: stii "Cuvine-se cu adevarat" sa nu zicem ca "Stiu" si sa stim numai cuvintele "cuvine-se cu adevarat" pentru ca nu e destul. Inca chiar zic: dar inseamna ca tu nici nu stii despre ce-i vorba.

Iubiti credinciosi, in legatura cu aceasta vreau sa mai amintesc ceva care ne priveste pe noi personal, o raportare personala la Maica Domnului. Daca in general rugaciunile catre Maica Domnului si formulele liturgice in legatura cu Maica Domnului ne privesc pe toti impreuna - de exemplu zicem: "Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoarea" - este si o rugaciune pe care sigur ati citit-o de multe ori, nu stiu cat v-ati oprit la ea, in care ne raportam absolut personal la Maica Domnului si nu zicem "Stapana noastra" ci zicem "Stapana mea". De exemplu cum ar fi "Imparateasa mea cea prea buna" sa zicem, dar nu ma gandesc la aceasta, ci ma gandesc la rugaciunea a cincea dintre rugaciunile de multumire dupa Sfanta Impartasire cu Mantuitorul Hristos. Ne adresam Maicii Domnului si zicem asa: "Preasfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare - si zicem mai departe - care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea, acoperamantul, scaparea, mangaierea si bucuria mea". Asa spunem indrumati de Sfanta Biserica, dar pentru ca spunem la singular, la persoana intai, trebuie sa ne si raportam singular la aceasta si sa zicem: "Preasfanta Stapana mea".

Deci, am pe Maica Domnului ca stapana? Il am pe Dumnezeu si o am si pe Maica Domnului. E Maica Domnului pentru mine lumina mea, e lumina? Pentru ca noi zicem ca Maica Domnului e Maica Luminii: "Pe Nascatoarea de Dumnezeu si Maica Luminii intru cantari cinstind-o sa o marim". Deci si ea e lumina, Maica Domnului ca Maica a Luminii e lumina. Noi zicem: "Lumina mea, scaparea mea, bucuria mea, mangaierea mea, nadejdea mea". Toate acestea inseamna Maica Domnului pentru noi, trebuie sa insemne, si important este sa stim daca asta si inseamna pentru noi. Deci o am eu pe Maica Domnului in simtirea mea, in constiinta mea, ca pe cea de care ma bucur si o stiu stapana gandurilor mele?

O am pe Maica Domnului ca lumina a vietii mele, ca lumina care aduce seninatate in sufletul meu?
"Prea Sfanta Stapana mea, de Dumnezeu Nascatoare, care esti lumina intunecatului meu suflet, nadejdea - "Toata nadejdea mea spre tine o pun Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau" spunem intr-o alta alcatuire - scaparea - adica un fel de refugiu, ne refugiem la Maica Domnului ca sa primim ajutor, sprijin in implinirea binelui - mangaierea - o avem pe Maica Domnului ca mangaietoare, ca mangaiere in viata noastra - acoperamantul" - o avem pe Maica Domnului ca ocrotitoare, ca acoperamant.

O avem pe Maica Domnului ca bucurie a noastra?

Daca se intampla aceasta in viata noastra inseamna ca Maica Domnului este la locul ei in existenta noastra personala, in fiinta noastra personala, in persoana noastra, este prezenta Maica Domnului in gandurile noastre. Bineinteles, sa stiti ca Maica Domnului nu e prezenta cum e Domnul Hristos in sufletul nostru, pentru ca Maica Domnului este intr-un singur loc. Noi ne rugam Maicii Domnului si credem ca rugaciunile noastre sunt duse de ingeri la Maica Domnului dar Maica Domnului nu este in mijlocul nostru, intre noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos, pentru ca Maica Domnului nu are fire dumnezeiasca, ci are numai fire omeneasca iar firea omeneasca este marginita, noi stim lucrul acesta. Asa invata si Biserica, dar noi vorbim cu Maica Domnului ca si cand ar fi de fata pentru ca o avem de fata in constiinta noastra, adica avem gandul ca suntem in legatura cu Maica Domnului. Dar Maica Domnului e de fapt intr-un singur loc si e circumscrisa Maica Domnului, nu este cu largime de pretutindenitate, adica nu este pretutindeni. Insa Biserica noastra o considera de fata atunci cand noi vorbim. Cand zicem: "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine" consideram ca e cumva aproape, si e de fapt aproape de simtirea noastra, de iubirea noastra, insa totusi nu este intre noi si in noi, cum este Domnul nostru Iisus Hristos care este si Dumnezeu adevarat si om adevarat si cu dumnezeirea Sa este pretutindeni, deci si in viata noastra, iar cu firea omeneasca este intr-un singur loc. Şi Domnul Hristos, dupa firea omeneasca, este intr-un singur loc, pentru ca firea omeneasca nu poate fi pretutindeni.

Important este insa pentru noi sa avem constiinta legaturii cu Maica Domnului si sa ne simtim angajati intru cinstirea Maicii Domnului ca sa fim in cultul Bisericii noastre, sa fim incadrati in cultul Bisericii noastre, nu numai la sarbatorile Maicii Domnului, ci totdeauna cand ne aducem aminte si de Maica Domnului, si sa o tinem in cinstirea care i se cuvine celeia ce este, dupa exprimarea Bisericii, "mai inalta decat cerurile si mai curata decat stralucirile soarelui", ca ceea ce este "marirea a toata lumea", ca ceea ce "din oameni a rasarit si pe Stapanul - pe Domnul Nostru Iisus Hristos - L-a nascut".

Sa avem constiinta aceasta a maretiei Maicii Domnului si sa ne simtim sub acoperamantul ei, in ocrotirea ei, in cuprinsul atentiei ei si pentru fiecare dintre noi. In cazul acesta suntem in rosturile pe care le vrea Biserica noastra si pe care Biserica noastra ni le pune in atentie.

Cat priveste pe cei care nu sunt cinstitori ai Maicii Domnului, straini de ortodoxie, eterodocsii, sa ne rugam lui Dumnezeu sa-i miluiasca si sa ne para rau ca n-au bucuriile pe care le avem noi din cinstirea Maicii Domnului, ca n-au ajutorul pe care-l avem noi din cinstirea Maicii Domnului. Cred ca Maica Domnului va fi buna si cu necinstitorii ei, sau in orice caz va fi buna cu cei care nu o cinstesc pur si simplu, nu ca au ceva impotriva Maicii Domnului, pentru ca Maica Domnului e buna si o sa-i inteleaga si pe cei care sunt cuprinsi de neputinta aceasta a mandriei sau de pacate care nu-i lasa sa inteleaga lucrurile asa cum sunt, pentru ca nu se lasa condusi de Biserica.

Parintele Arsenie Boca, Dumnezeu sa-l odihneasca, zicea ca "in mintea stramba si lucrul drept se stramba" asa ca Maica Domnului o sa-nteleaga pe cei care au avut minte stramba si noi dorim ca oamenii sa aiba macar bucuria pe care o avem noi din faptul ca suntem cinstitori ai Maicii Domnului. Dumnezeu sa ne ajute!

Parintele Teofil Paraian
21 august 1995

URARE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

14 Noiembrie 2016 ·

de Preot Sorin Croitoru

Mâine-'ncepem Post frumos,
Postul Pruncului Hristos,
De aceea vă urez
Un post linistit , duios
Cu blândețe, cu iertare,
Cu evlavie mai mare.
Gura s-o deschideți rar,
Mâna s-o deschideți des,
Să vă umpleți de răbdare
Și de milă, mai ales..
Acușica e Crăciunul:
Îngeri vor cânta în cor
Lăudând pe Pruncușor,
Și vor binecuvânta
Toată omeneasca fire
Dăruindu-i de la Tatăl,
Pace și bunăvoire.
Iar de vom posti frumos,
Vom vedea cu ochii minții
Ce vedeau cândva și Sfinții:
O Fecioară preasmerită,
Cântând doine fericită,
Sărutând doi ochișori,
Mângâind doi obrăjori,
Alintând un Pruncușor,
Pe al nost' Mântuitor!