26 septembrie 2012

Oamenii-Îngeri de la Bujoreni

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



De sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie am fost la mănăstirea Bujoreni, în jud. Vaslui.De ce tocmai acolo? Povestea începe de fapt în luna mai a acestui an, când am fost într-un pelerinaj în Ucraina. Preotul care a fost atunci cu noi este din mănăstirea Bujoreni. Nimic neobişnuit. Numai că, acest părinte-călugăr ni s-a lipit de suflet. Atunci, în acele zile, cu siguranţă ne-a predat lecţia smereniei, a tăcerii pline de înţelepciune, a cuminţeniei, a purităţii, şi asta fără a ne face cumva vreo observaţie, sau a ne adresa cuvinte de dojană(pe care le meritam cu prisosinţă tot grupul). M-a impresionat mult acest părinte, acest om, care ne citea trăind,rugăciunile de dimineaţă şi cele de seară(dacă eram cu toţii în autocar) si ne aducea linişte in inimi, acest om care se înroşea la faţă de bucurie, atunci când, trecând prin parcurile din Kiev, veneau copii la dânsul sa ceară binecuvântare.....Şi la sfârşitul pelerinajului, noi, cei din Slobozia, i-am promis că venim la Bujoreni, la slujbă....



Aş vrea să pot descrie starea pe care am avut-o acolo, în acel loc plin de pace şi linişte şi mai ales plin de iubire. A fost copleşitor să pot vedea atâţia călugări tineri care dăruiau iubire necondiţionat, căci altfel nu-mi imaginez de ce erau înconjuraţi de atâţia oameni - mai ales tineri - , după fiecare slujbă....Fiecare vroia să audă un cuvânt de alinare, sau să primească o simplă binecuvântare...Am văzut copii care îmbrăţişau picioarele preoţilor-călugări, pentru că aveau încredere în ei, pentru că simţeau că sunt oameni buni.
Pentru tot ce am văzut şi simţit acolo, eu i-am numit pe acei oameni tineri, blânzi şi iubitori - Oameni-Îngeri...Nu vă mai spun ce slujbe ţin!
Aici găsiţi un filmuleţ despre viaţa călugărească din acel loc, rupt din Rai.

http://ortodoxiatinerilor.ro/muzica-si-filme/d...

Despre istoricul mănăstirii o să postez un articol copiat din Ziarul Lumina. Doar atât vă mai spun : acum se mai construieşte în curtea mănăstirii o altă biserică, mai mare - ei o numesc catedrală -, în acelaşi stil, şi predominând în pictura exterioară acelaşi verde-albastru ca şi pe turla bisericii vechi.



[i]Prima atestare documentară a Mănăstirii Bujoreni, din judeţul Vaslui, datează din 27 martie 1602, dar firul legendelor şi istoriilor cu privire la tradiţia monahală a locului coboară spre epoca de glorie a celor doi mari domni ai Moldovei, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare.
Numeroase documente de împuternicire, vânzare sau cumpărare, păstrate din prima parte a secolului al XVI-lea, arată că moşia Bujorenilor era una căutată şi râvnită de oamenii înstăriţi ai vremurilor de atunci, nu numai pentru bogăţiile ei şi pentru faptul că era ferită de ochii năvălitorilor, dar şi pentru vatra monahală pe care o găzduia. "Atestările, cronicile şi studiile din domeniul arheologic nu pot demonstra cu documente concrete că actuala vatră monahală Bujoreni a fost construită pe vechea temelie a Mănăstirii Recea, atestată încă de la 1444, sau în apropiere, dar putem presupune că această vatră monahală, atestată pentru prima dată la 1602, exista cu cel puţin 50 de ani înainte", spune stareţul Mănăstirii Bujoreni, protos. Euharist Micu.



Dincolo însă de aceste aspecte, importantă este şi legătura dintre cele două vetre monahale, Recea şi Bujoreni, care leagă nodul de legendă cu sâmburele de adevăr prin găsirea în chip minunat a icoanei Maicii Domnului în scorbura din tulpina unui stejar secular. Legenda spune că, odată cu năvălirea păgânilor peste pământurile Moldovei, călugării din Schitul Recea au îngropat odoarele şi au ascuns icoana Maicii Domnului de furia jafului păgânesc, pentru a nu fi profanată sau distrusă.


Schitul a rămas pustiit, trecut prin foc şi sabie, iar vieţuitorii s-au retras la una dintre marile mănăstiri ale Moldovei, cu ziduri şi oaste de apărare. Odată cu trecerea timpului, totul a rămas sub negura vremii, iar Preasfânta Fecioară din icoana ferecată în argint avea să vegheze în pădurea Bujorenilor mai bine de o sută de ani.
Icoana găsită de ciobanii transilvăneni
Legenda spune că un oarecare Ioan Bretcanu, mocan din ţinutul Bretcului, mare crescător de oi, venea pe aceste văi din partea Bujorenilor cu tomnatul oilor, oprindu-se într-un loc cu numele de Siliştea Oilor. Mocanii mergeau la târg să-şi vândă produsele, iar întreaga lor zestre era cărată în permanenţă de măgari, pe samarele cărora se transportau toate poverile şi fruptul stânii din loc în loc. După o zi de târg, întorcându-se în bătătura stânii, ciobanii au uitat să lege măgarii. Unul din măgari, chiar cel care purta punga cu banii obţinuţi din vânzarea produselor, cu o valoare de trei mii de galbeni, a plecat în desişul pădurii, fără semn de întoarcere. Desluşindu-se după oboseala de seară, când au dat să împartă veniturile, ciobanii au văzut că animalul nu mai era. Plecaţi cu un pădurar pe urmele lui, mare le-a fost mirarea când, în inima pădurii, lângă un falnic stejar secular, măgarul stătea în genunchi în faţa a trei luminiţe aşezate în formă de cruce, iar în stejar au descoperit icoana ascunsă şi uitată a Maicii Domnului.

Icoana făcătoare de minuni


Dându-şi seama că este vorba de o minune cerească, mocanul Ioan Bretcanu a hotărât ca toţi banii purtaţi de măgar în desagi să se folosească pentru construirea unui schit pe acel loc, iar Sfânta Masă din altar să se facă din trunchiul stejarului. Întâmplarea este consemnată în timpul boierului Bujoreanu, stăpânul acelor moşii unde oierii transilvăneni îşi păşteau oile, fiind întărită şi de episcopul Ioan Antonovici, vieţuitor şi vlădică al vremurilor de atunci. Fiind nevoit să se întoarcă acasă la Bretcu, ciobanul a încredinţat împlinirea acestei ctitorii pădurarului Iftimie, care, după ce a săvârşit ridicarea schitului, s-a călugărit cu numele de Pahomie. "Deci primii fondatori ai acestui sfânt aşezământ sunt mocanul Ioan Bretcanu, transilvănean, şi pădurarul moldovean Iftimie. Aşezământul a primit numele de "Schitul Măgarului", bisericuţa aşezământului fiind construită din lemn. Primul document ce dovedeşte existenţa acestui schit datează din 27 martie 1602, fiind un act de vânzare semnat de monahul Siluan, proegumenul schitului", povesteşte stareţul Mănăstirii Bujoreni.

Biserica mănăstirii, ridicată în ultima perioadă a stilului moldovenesc


Mănăstirea Bujoreni, aşezată astăzi în comuna Zorleni, judeţul Vaslui, a fost rectitorită integral la 1840, din osârdia ieromonahului Ioanichie Konachi, duhovnicul mănăstirii, care a ridicat o biserică nouă, din cărămidă şi piatră, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Despre stilul arhitectonic al acestui sfânt lăcaş, profesorul Gheorghe Clapa spune că biserica de la Bujoreni este ridicată în ultima perioadă a stilului moldovenesc, linia arhitectonică fiind cea a bisericilor cu plan treflat, caracteristică artei bizantine şi răspândită în Athos, Serbia, Ţara Românească şi Moldova. După trecerea la cele veşnice a părintelui Konachi, schitul a rămas în grija nepoatei sale, Ruxanda Rosnovanu, moştenitoarea moşiilor Zorleni şi Bujoreni. În 1911, schitul era întreţinut de Casa Regală, prin Administraţia moşiei Zorleni, devenită domeniu regal din 1883. Avariată de cutremurul din 1940, biserica a fost refăcută, funcţionând până în anul 1958, când schitul a fost desfiinţat.
"După 1989, prima grijă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost aceea de a redeschide sau reînfiinţa mănăstirile şi schiturile închise sau distruse de regimul comunist. Astfel, în 1993, Mănăstirea Bujoreni a fost redeschisă. Înfruntând greutăţile şi nenumăratele lipsuri, stareţii şi monahii care au vieţuit şi vieţuiesc aici, cu ajutorul credincioşilor, au făcut mari eforturi pentru conservarea, consolidarea şi îmbogăţirea ansamblului monahal şi istoric, astfel că astăzi Mănăstirea Bujoreni este un minunat loc de linişte şi rugăciune pentru credincioşii din zona Moldovei de Jos şi pentru ţinutul Vasluiului", spune părintele stareţ Euharist Micu.
Pentru a putea ajunge la această mănăstire, aflată în inima pădurii, în frumoasa poiană a Bujorenilor, se merge pe drumul judeţean Bârlad-Murgeni-Fălciu, iar la ieşire din satul Popeni, la punctul numit "Căprioara", se face dreapta, intrând în pădure, pe unicul drum de ţară care duce spre mănăstire. La Bujoreni se poate ajunge şi cu trenul, oprind la staţia Horga, de unde se parcurg aproximativ 5 km pe jos.

Albumul cu mai multe fotografii îl puteţi accesa aici:
http://ro.netlog.com/namaste_7/photo/setid=4075...-



Am uitat să vă spun: candelabrele din biserică sunt împodobite cu ouă de struţ pictate..

25 septembrie 2012

Rugăciune la Mormântul Maicii Domnului

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Preacurată Fecioară, fiica cea mai vrednică a lui Dumnezeu Tatăl, mama cea smerită a lui Dumnezeu Fiul şi mireasa cea iubită a Duhului Sfânt, singura între femei care întru naştere fecioria ai păzit, tu, care eşti Biserica cea vie, fă să ne simţim cu adevărat ca în cer stând în Biserica Fiului Tău, şi nu numai acum şi aici, ci în tot restul vieţii noastre şi oriunde vom fi în Sfânta Biserică.
Maica lui Dumnezeu, Cea care la Nazareth ai auzit de la înger „Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine” auzi şi de la noi, aici, la locul punerii tale în mormântul ce nu te-a putut ţine despărţită de Fiul tău şi Dumnezeul tău şi al nostru: Bucură-te, ceea ce singură meriţi bucuria. Bucură-te, ceea ce ne-ai născut şi nouă bucuria. Bucură-te, ceea ce ai făcut mare bucurie în ceruri. Bucură-te, cea plină de dar că eşti cu Domnul. Fă-L să fie şi cu noi, ajutându-ne mai întâi să fim şi noi cu El.
Nu putea ţine morm
ântul un trup care nu a cunoscut păcatul, dar prin ridicarea ta la cer lumea nu o ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare, deci se cuvine să-ţi mulţumim că nu ne-ai lăsat pe noi orfani, după ce la piciorul crucii ai primit smerită să ne fii mamă tuturor.
De atunci, ca o mamă iubitoare şi plină de grijă pentru copiii ei, nu încetezi a ne fi ocrotitoare, acoperitoare, povăţuitoare, mijlocitoare şi noi simţim ajutorul tău mereu în toate. Prin ridicarea ta cu trupul la cer încă mai puternică rugătoare în faţa tronului Sfintei Treimi te-ai făcut nouă. Cum ne-ar mai răbda Dumnezeu pe pământ din cauza multelor şi grelelor noastre păcate, dacă nu te-ai ruga tu neîncetat şi cu lacrimi pentru noi!?
Cu adevărat mult poate rugăciunea Maicii înaintea Împăratului!
Maica lui Dumnezeu, îndrăznim să te rugăm să ne primeşti şi pe noi sub omoforul tău, ca pe cei din biserica Vlahernelor, căci sfântul tău omofor pe care, ridicându-te din acest mormânt la cer, l-ai aruncat Sfântului Apostol Toma, s-a întins ca un Sfânt Acoperământ peste tot pământul. Încinge-ne cu brâul tău pe care l-ai lăsat lumii ca împuternicire celor slabi şi, prin el, încinşi cu putere de sus fiind, fă să fíe fără prihană calea noastră.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-ne să o iubim mai mult pe Preacurata şi Preasfânta Ta Maică. Ajută-ne să nu o mai necăjim cu păcatele noastre şi să ne arătăm fii buni, ascultători şi recunoscători. Ajută-ne să-i facem bucurie prin faptele noastre făcute după îndemnul ei, aşa cum ea se luptă mereu să umple viaţa noastră cu bucuria nestricăcioasă a celor mântuiţi. Amin.

23 septembrie 2012

RUGACIUNE

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...





Doamne si Stapanul vietii mele, imi recunosc si imi marturisesc pacatele mele pe care le-am facut in toata vremea si in tot locul. Am gresit umbland dupa voile pacatoase ale trupului, Te-am maniat, Te-am scarbit si Te-am intristat. Mi-ai intins cu bunatatea Ta de multe ori Sfantul Trup si scump Sangele Tau, voind sa Te unesti cu mine, dar eu robindu-ma iarasi de pacat, am cazut. Nadajduiesc in mila si bunatatea Ta, care primeste pe tot sufletul cel necajit si intristat. Caci Tu ai spus prin glasul proorocului David, ca inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Adevarate sunt cuvintele Tale, ca nu ai departat pe cei ce au venit la Tine cu umilinta. De aceea gandindu-ma la infricosata Ta judecata si vazandu-ma lipsit de fapte bune si fara raspuns, imi plec genunchii rugandu-te sa ma ierti, sa ma primesti, sa nu imi spui ca nu ma cunosti pe mine, pentru ca amar va fi mie departandu-ma pentru vesnicie de Fata Ta, cea plina de stralucire si mergind in intunericul cel mai de jos. Ci da-mi putere, intelepciune, credinta, nadejde si dragoste, impreuna cu toate virtutiile crestinesti, intareste-ma si ma scapa de boli, necazuri, incercari si vrajmasi, iar pentru rugaciunile Preacuratei Maicii tale, a sfintilor ingeri si ale tuturor sfintilor, mintuieste-ma de vesnica osanda si ma fa partas Imparatiei Tale, ca acolo in vesnicie, sa vad si sa ma bucur de slava Ta. Amin.

20 septembrie 2012

O, când Hristos vă cheamă…



DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

O, când Hristos vă cheamă, când El vă luminează,
porniţi să duceţi pacea în locul urii crunte
şi fiţi mereu nainte, cununa vă urmează!
Chemarea voastră-i munca şi locul vostru-n frunte!

Din rândurile voastre fu primul tânăr care
deschise nesfârşita martirilor oştire,
unind prin Taina jertfei în veci biruitoare
sublima Tinereţe cu-a lui Hristos iubire.

Când liber e Cuvântul, răscumpăraţi clipita,
neobosiţi purtându-l prin arşiţi şi prin grindini,
spre-a strânge prin iubire ce ura risipit-a
– chemarea e vestirea, iar locu-i pretutindeni.

Din rândurile voastre a fost neobositul
apostol ce-a dus lumii mai harnic Vestea Bună.
Să vină şi Apusul, să vină Răsăritul
şi-mbrăţişaţi sub Cruce să meargă împreună!

Când norii încercării s-or grămădi în faţă
ca-n vremuri fraţii noştri: uniţi-vă vegherea,
căci pentru biruinţă, în clipa cea măreaţă,
chemarea-i rugăciunea, iar locu-ngenuncherea!

Când spre seninul veşnic Hristos vrea să vă-ndrume,
urmaţi-L toţi cei tineri cu-o dragoste fierbinte,
căci lumea pentru Domnul
şi Domnul pentru lume,
aceasta e chemarea, iar voi să fiţi nainte!

După seninul veşnic al ultimei furtune,
voi veţi vedea a vieţii slăvită răsplătire,
căci Însuşi Împăratul Măririi-o să-ncunune
suprema biruinţă atinsă prin jertfire!

de Traian Dorz


19 septembrie 2012

MAICA DOMNULUI, NĂSCĂTOAREA FIULUI BLÂNDEŢII

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Plecăciune-n mii de trepte,
Născătoare de Blândeţe.
Ruga să mi se deştepte,
Inima să-ţi dea bineţe!

Ai născut pe Împăratul
Cel Blând, de pe măgăruş;
Părtaşă ai fost, la sfatul
Cel ascuns şi neştiut.

Numai tu puteai fi Maică
Fiului dumnezeiesc.
Bunătatea te îmbracă
În veşmânt sărbătoresc.

Numai tu puteai fi via
Strugurelui din înalt,
Domnului tău, făcând voia,
Într-al inimii tresalt.

Floarea florilor din lume,
Floarea florilor din Rai,
Ne-nchinăm la al tău nume,
Mijlocire să ne dai!

12 septembrie 2012

Maica Domnului, mijlocitoarea noastra si ajutor grabnic


DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...





"Maica Domnului este Maica Domnului, Maica Mantuitorului Hristos.
O mama este foarte sensibila fata de copilul sau. Orice i se intampla copilului, mama este foarte usor si repede miscata. Daca este intr-o cumpana grea fiul ei, chiar de s-a purtat mai rau pana atunci, ea degraba se ingrijoreaza si nu stie cum sa-l ajute mai repede sa scape din acel impas; mama pamanteasca.(...)
Mama Mantuitorului Hristos este o mare exceptie. Fiind pe cruce, i-a dat Maicii Sale aceasta ascultare: "Femeie, iata fiul tau"! Prin aceasta incredintare de catre Mantuitorul in cel mai greu moment al Sau, cand era rastignit, Maica Domnului devine Maica noastra, a pamantenilor.
Ea se roaga cu adevarat, si impreuna cu Sfantul Ioan Botezatorul sunt mari mijlocitori inaintea lui Dumnezeu, acesti doi martori ai Mantuitorului avand multa trecere inaintea Lui.
Cand ne adresam Maicii Domnului neavand curajul sa vorbim cu Domnul Hristos din cauza faptelor noastre de rusine, ea mijloceste pentru noi:" Doamne, eu care Te-am purtat in bratele mele, care Te-am crescut in viata Ta pamanteasca, Te rog ajuta-ma in rugaciunea mea si ajuta acestuia care se roaga mie" ! In Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului este acest loc, intr-un icos, unde Maica Domnului se roaga Mantuitorului spunand : "Imparate ceresc, primeste pe tot omul ce se roaga Tie si cheama numele meu intru ajutor..."!
Cu adevarat , rugaciunea Maicii Domnului este primita de Fiul sau, caci El este Dumnezeu, plin de dragoste.
Sa va spun o mica istorioara, din inchisoare. Cuiva care a fost inchis si a stat de douazeci de ani in temnita, unui tanar imbatranit acolo, intr-o ancheta extraordinar de grea, i s-a terminat rabdarea. Atunci si-a pus in gand sa gaseasca un mijloc prin care sa-si curme viata. Dar cugetand el aceasta, si-a adus aminte ca, afara cand era, bunica ii spunea sa se roage Maicii Domnului la vreme de necaz mare.
Spunea el : "Catre Mantuitorul n-aveam curaj sa ma rog, din cauza greselilor mele, dar catre Maica Domnului, care a fost si ea pamanteana ca si noi , m-am rugat "; scurt, o rugaciune la disperare : " Maica Domnului, nu mai pot suporta durerile si presiunile care mi se fac aici. Ajuta-ma! "
Rugandu-se in ceula, peste cateva clipe a vazut intrand prin usa inalta, o faptura in alb cu un prunc in brate : "M-ai chemat, am sa te ajut. Fii in pace" , si a plecat mai departe. Dupa aceea, pe tanar l-au chemat la ancheta si l-au mutat in alt loc, undeva la Polul Nord, insa toata perioada de inchisoare pe care a mai facut-o a fost foarte linistit in sufletul lui desi suferintele din afara erau destul de grele. Maica Domnului l-a ajutat neintarziat dupa rugaciunea sa.
Aceasta intamplare o stiu de la cel care a patit-o; el mi-a spus-o. In inchisoare nu se minte, spune fiecare ce are curat in inima lui.
Asa poate fi Maica Domnului grabnic ajutatoare, insa rugaciunea sa fie cu tot dorul, cu toata fiinta, cu toata puterea si increderea, la disperare facuta. Uneori rugaciunea se implineste atunci, nu trebuie timp si rugaciuni prea lungi.
E nevoie de ani lungi ca sa ne potolim si sa ne adunam in noi, sa ne putem concentra catre Dumnezeu. Dar in momentele acestea grele ti se raspunde pe loc."

Nota:
Fragment extras din cartea "Parintele Sofian"

11 septembrie 2012

Ultima femeie care a intrat in Sfantul Munte Athos

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


     Sfantul Munte Athos a inceput sa fie un loc de retragere pentru calugari inca din timpul ultimelor persecutii romane impotriva crestinilor, iar in anul 726 cand a fost dat primul edict impotriva icoanelor si pana in anul 843, un insemnat numar de calugari de pe intreg teritoriul bizantin a venit la Muntele Athos. Ei au adus aici acte, documente, moaste, obiecte de arta, numeroase icoane. In aceasta perioada au inceput sa se zideasca primele "lavre" athonite.

Deci lumea monahala cauta un loc in care ,in special icoanele,sa fie pastrate de furia occidentala care era impotriva icoanelor.Occidentalii catolici pur si simplu distrugeau icoanele dandu-le foc sau rupandu-le.

                                         Un loc rezervat monahilor

Pentru a-i pune la adapost de diferitele pretentii ale locuitorilor de pe continent, imparatul Vasile I Macedoneanul, printr-un decret emis in anul 885, a oprit trecerea ilegala peste Canalul Xerxes, declarand in mod oficial Athosul ca "loc al calugarilor" si i-a scutit de plata oricarui fel de taxe catre Stat. Decretul imperial, numit "Avaton", interzice femeilor a intra in Sfantul Munte Athos. Aceasta masura a fost reconfirmata de imparatul Leon al VI-lea Filozoful, in anul 911, si de imparatul Roman I Lecapenul, in anul 920, care le-au ingaduit sa-si agoniseasca si bunuri personale.

Generalul bizantin Nichifor Focas l-a ajutat foarte mult pe Sfantul Atanasie Athonitul, in zidirea primei mari manastiri athonite, Marea Lavra, in anul 963. Noua organizare monahala a Sfantului Atanasie se baza pe urmatoarele criterii: impunerea stilului chinovial, oprirea calugarilor de a poseda averi personale, interzicerea deosebirii dintre calugarii greci si cei apartinand altor popoare, supunerea tuturor monahilor unui protos, cu drepturi superioare fata de cele ale staretilor, oprirea intrarii pe teritoriul Athosului a femeilor, organizarea comunitatii monahale in mod independent fata de orice autoritate.

Toate aceste hotarari au fost stabilite legal, in anul 970, cand imparatul bizantin Ioan I Tzmiskes aproba un „Tipikon”, care urma sa aiba valabilitate pe intreg teritoriul Muntelui Athos. Acest act a fost semnat de Sfantul Atanasie Athonitul, alaturi de ceilalti 54 de conducatori ai asezamintelor monahale athonite, existente la acea vreme in Munte.

Valabilitatea "avaton-ului" este confirmata de legislatia in vigoare, mai precis de articolul 186 din Carta Constitutionala a Muntelui Athos (1924), intrata in vigoare in anul 1926, prin ratificarea de catre Statul Grec, prin decretul din 10/26 septembrie 1926.

                          Ultima femeie care a intrat in Sfantul Munte Athos

    In anul 385, dupa moartea primei sale sotii, Aelia Flaccilla, impreuna cu care a avut trei copii, Arcadie, Honorie si Aelia Pulcheria, imparatul Teodosie cel Mare s-a casatorit cu Galla, fiica imparatului Valentinian I. Impreuna cu cea de-a doua sotie, imparatul a avut doi copii, pe Gratian si pe Galla Plachida. Dintre cei doi copii, doar fiica a supravietuit, ajungand imparateasa.

Potrivit traditiei, Manastirea Vatoped a fost intemeiata pe la sfarsitul secolului al IV-lea, de catre imparatul Teodosie cel Mare. Odata, trecand cu corabia de la Roma, spre Constantinopol, printesa Galla Pachida a venit in Sfantul Munte Athos, spre a se inchina in ctitoria tatalui ei.

Vrand sa intre in biserica, femeia a auzit o voce ca de tunet, venind din icoana Maicii Domnului, numita "Antifonitria": "Opreste-te si intoarce-te inapoi, caci eu sunt Imparateasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit sa tulburi linistea supusilor mei? Sa stii ca, de azi inainte, nici o femeie nu va mai calca pamantul sfant al acestui Munte." Credincioasa fiind, fiica imparatului s-a smerit si a plecat in graba din Sfantul Munte Athos.

Icoana Maicii Domnului numita "Antifonitria", adica "Impotriva Graitoarea", este una dintre cele mai vechi icoane ale Maicii Domnului din Sfantul Munte Athos. Icoana se pastreaza inca si astazi in Manastirea Vatoped, zugravita pe peretele stang al pronaosului bisericii celei mari. Candele ard neincetat in fata acestei icoane slab luminata de putina lumina ce intra printr-o mica fereastra.

Desi traditia interzicerii intrarii femeilor in Sfantul Munte era deosebit de veche, aceasta nu a fost intarita printr-un edict imperial decat spre secolele X-XI. Astfel, pastorii vlahi intrau adesea in Munte, printre manastiri, pentru a-si paste turmele, impreuna cu familiile si obiceiurile lor. Aceste incursiuni au mai avut loc, chiar si dupa emiterea edictelor cu pricina.

In vremea imparatului Alexie Comneanul, care a domnit intre anii 1081-1118, vlahii inca mai intrau in Sfantul Munte, cu turmele de oi si capre, dar si cu femeile si fetele lor. Astfel, multe pacate s-au savarsit in aceasta perioada, femeile, imbracate in haine barbatesti cutreierand intregul Munte. Despre acest lucru, un manuscris veche, spune: "Precum madineii isi gateau femeile si le aduceau inaintea poporului iudeu, spre a-l corupe si a-l indeparta de Dumnezeu, tot astfel, diavolul a intrat in sufletele vlahilor, de-si impodobeau sotiile si fetele in straie barbatesti, ca sa-i piarda pe acei ce voiau a trai evlavios." Cand monahii s-au plans imparatului Alexie, acesta i-a alungat indata pe vlahi. Dupa alungarea vlahilor, insa, monahii care erau mai neputinciosi au inceput sa le simta lipsa, gandindu-se la bunastarea acelora, care aveau din belsug lapte, branza, lana, carne, vin, petreceri etc. In cele din urma, imparatul si patriarhul au hotarat ca in Sfantul Munte Athos sa nu mai intre pascatorii de turme.

                                         Dragostea parintilor athoniti pentru orice femeie !

Fiind intrebat un parinte athonit, de ce calugarii tin atat de mult la "avaton-ul" Sfantului Munte, care interzice accesul femeilor in interior, acesta a raspuns, zicand: "Pentru ca iubesc femeile!" Cine are urechi de auzit, sa auda! In intreg Sfantul Munte nu se afla vreun parinte care sa urasca femeile, ori care sa le dispretuiasca. Toti calugarii athoniti indeamna familia spre fapte cuvioase si, cu multa dragoste, vorbesc despre mama si despre sotie, despre sot, despre tata si despre copii.

Ca o concluzie de tras ar fi aceea ca intrarea femeilor in Sfantul Munte a fost interzisa de Maica Domnului.
Si spun asta pentru ca multi cauta si acum argumente pro sau contra acestui lucru,legandu-se de lucrurile umane,cand in definitiv interzicerea a venit din ceruri.

9 septembrie 2012

MAICA DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Dacă lumea asta, Maică, ar fi o câmpie toată,
Unde-ar creşte cu nobleţe numai flori înmiresmate,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.

Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o pădure,
Şi-n copaci ar creşte-ntruna numai versuri de iubire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.

Dacă lumea ar fi, Maică, un ocean cu glăsuire,
Plin cu laude duioase  şi cântări de preamărire,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, le-am aduce cu drag ţie.

Dacă lumea asta, Maică, ar fi toată o grădină
Plină toată cu biserici şi cu graţie divină,
Noi pe toate, Preacurată, cu recunoştinţă vie,
Fericiţi că ne eşti maică, ţi le-am închina doar ţie.

Încă n-au crescut pe lume flori şi-nmiresmate ramuri,
Nu s-au înălţat biserici cu-ale tale sfinte hramuri,
Încă nu s-au scris nici stihuri, nici atâta poezie,
Câte-am vrea, Măicuţă Sfântă, să îţi dăruim noi ţie…

Dar primeşte, Maică Sfântă, şi a noastră umilinţă,
Şi-ale noastre rugi cu lacrimi, ce le spunem cu căinţă,
Şi puţina osteneală, şi îi zi lui Dumnezeu:
Fiule, Treime Sfântă, ei, toţi, sunt din neamul meu!


Rugăciunea de fiecare zi a Sfîntului Ierarh Filaret al Moscovei

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


   ORICE PROBLEMA AM, O ROG PE MAICA DOMNULUI SA MA AJUTE..SI SIMT AJUTORUL EI...INTOTDEAUNA..NICIODATA NU MA PARASESTE...
O RUGACIUNE MINUNATA PE CARE AR TREBUI SA O STIM PE DE ROST

Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine.
Tu unul ştii de ce am nevoie,
Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să
Te iubesc eu pe Tine.
Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere.
Nu îndrăznesc să cer nici cruce,
 nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta.
Inima mea e deschisă Ţie;
 Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu.
 Vezi şi fă după mila Ta.
 Loveşte-mă şi mă tămăduieşte,
doboară-mă şi mă ridică.
Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei
Tale sfinte şi a căilor
 Tale celor nepătrunse pentru mine.
 Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta;
 învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!
Amin.

8 septembrie 2012

Cristina ONOIU : Ajuta-ne Maica Sfanta

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



Sfânta Născătoare a lui Dumnezeu,
Maică Preacurată, scapă-ne de rău,
Roagă-Te, Măicuţă, pentru al Tău popor,
Cu rugile Tale, dă-ne ajutor.
Roagă-L, Maică Sfântă, pe-al Tău Fiu Iubit,
Ca să aibă milă de-’ăst popor rănit,
Să ne ierte, Maică, pentru c-am greşit,
Nu am ascultat, şi-am păcătuit.
Pentru a noastră vină, acum suferim,
Dar nu recunoaştem şi păcătuim,
Ne-a trimis necazuri şi tot nu vedem,
Că noi de sfârşit, încet ne-apropiem.
Ape mari şi multe ne-au înconjurat,
Dar lumea întreagă, zace în păcat;
Peste tot în lume inundaţii sunt,
Cum n-a fost vreodată, pe acest pământ.
Mai avem curajul ca să mai strigăm:
“Cu ce-am greşit, Doamne?”… şi ne supărăm.
Suntem orbi cu toţii, nu realizăm,
Prin păcat, de Domnul, noi ne depărtăm.
Răutatea–i multă, peste tot în lume,
Nimeni nu mai ştie de faptele bune,
Crime, sinucideri şi bătai din greu,
Cum de ne mai poate răbda Dumnezeu.
Mulţumim, Maicuţă, că ne ocroteşti,
Sfântă Născătoare, mult ne mai iubeşti
De nu ai fi Tu,  Maică Preacurată,
Ar fi dispărut, de mult, lumea toată.
Ai făcut, Preasfântă, minuni foarte multe,
Ajută –Ţi copiii, de-acum înainte,
Nu ne mai lăsa, ca să suferim,
Şi mereu noi Ţie să îţi mulţumim.
Că ne-aşteaptă, Maică, necazuri nespuse,
Suferinţe grele, de păcate-aduse,
De nu ne îndreptăm, greu o să ne fie,
Vom vedea cu toţii, a Domnului mânie.
Doar prin ale Tale, rugi înălţătoare,
Tu, Măicuţă Sfântă, fii îndurătoare,
Tu şi cu toţi Sfinţii, vă rugaţi mereu,
Să ne dea iertare, Bunul Dumnezeu
Crin ales şi Sfânt, cu un dulce miros,
Mântuire ne-ai dat, prin Domnul Hristos;
Roagă–Te Măicuţă şi noi să venim,
Să fim pe vecie, în ceruri. Amin.



7 septembrie 2012

NASTEREA MAICII DOMNULUI

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...


Astazi te-ai nascut Maica Preacurata
Plina de -ndurare si nevinovata
Prunca ce vei naste Fiu de Imparat
Pe Iisus Hristos ce jertfa S-a dat.

Lumea te slaveste,ingerii de sus
Bucurie mare noua ne-ai adus!
Binecuvantata esti de Dumnezeu
Din parintii care s-au rugat mereu.

Ruga lor fierbinte Domnu-a ascultat
Si pe tine Maica noua ni te-a dat.
Ai stat langa dansii doar trei anisori
Anii batranetii sa fie usori.

Insa mai apoi fiind tu aleasa
Domnul te-a chemat ca sa-i stai in casa;
Sa slujesti mereu ,doar lui Dumnezeu.

A ta locuinta Templul Sfant a fost,
Unde ai slujit in ruga si post;
Cu hrana cereasca fiind tu hranita
Esti fara pacat si neprihanita!

Intr-o zi din cer,inger ti-a vestit
Ca vei naste Prunc,pe Iisus iubit.
Ingerul venind la tine de sus,
“Fie mie dupa cuvantul Tau” ai spus.

Ai primit atunci si Prunc ai nascut
Cu toate ca barbat tu n-ai cunoscut;
Smerita ai fost si plina de har,
Daruri peste daruri ai primit in dar!

Acum sus in ceruri langa Fiul esti
Si-ale noastre rugi cu drag le primesti.
Din toata nevoia pe toti tu ne scoti
De orice durere sa ne scapi tu poti!

Vesnic rugatoare te rugam sa fii,
Pentru cei batrani, tineri si copii;
Si cand grele chinuri ne vor incerca,
Sa ne scoti din ele cu dragostea ta.

Amin!



6 septembrie 2012

Cine-i curata lui Dumnezeu pantofii?

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...




Un prieten ne-a povestit o istorie amuzanta care merita sa fie povestita mai departe.
- Am o fetita mica, ne-a relatat el... Fetita este la varsta in care copiii isi innebunesc parintii cu intrebari. Si efectiv poti sa ajungi sa cazi pe ganduri cand apar tot felul de intrebari interesante.
Nu demult, micuta a fost foarte preocupata sa-si ajute mama in gospodarie. In cele din urma, mama i-a zis:
- Acum poti sa cureti si pantofii lui tata!
Copilul nu a fost foarte entuziasmat de aceasta sarcina. Dar, ascultatoare, s-a pus pe treaba.
Un timp a avut preocupare. Se vedea pe ea ca isi framanta capul cu intrebari serioase. Si apoi...
Tata a intrat in camera. Dar inainte sa-si poata lauda fiica cea harnica, a fost uimit de intrebarea ei:
- Taticu, lui Dumnezeu cine ii curata de fapt pantofii? Tatal a ramas traznit. Nu a putut sa-si aminteasca daca vreun teolog a spus vreodata ceva legat de acest lucru. Da, nu-i venea in minte nici un verset biblic, care sa lamureasca cat de cat intrebarea.
Asa ca a spus numai:
- Ei bine, trebuie ca exista vreun inger care are aceasta sarcina, pe care o considera drept o mare onoare.
Si apoi tatal a fost fericit ca fiica a fost multumita cu acest raspuns.
Cateva zile mai tarziu, tatal a citit linistit din Noul Testament. Brusc, a sarit in picioare, a iesit fugind din camera si si-a strigat fetita.
Mama si copilul au venit speriate: - Ce s-a intamplat?!
- Nu demult m-ai intrebat, cine-i curata lui Dumnezeu pantofii, s-a adresat tatal catre copil. Acum, fii atenta, tocmai am citit in Biblie ca nici nu este vorba de asa ceva: aici scrie ca Dumnezeu ne curata noua pantofii.
Mama a dat din cap:
- Ce vorbesti! Dumnezeu ne curata noua pantofii?
- Da, a explicat tatal, ascultati! In Biblie scrie: "...Iisus a inceput sa spele picioarele ucenicilor si sa le stearga cu stergarul cu care era incins..." Vedeti doar ca in Israel, spalatul picioarelor a fost tot una ca la noi curatatul pantofilor. Acum, ascultati mai departe! A citit toata intamplarea, asa cum o descrie apostolul Ioan in capitolul 13 al Evangheliei sale.
Mama si fiica au ascultat uimite. Si toti trei au inteles cat de mult s-a umilit Dumnezeul cel viu in Iisus. "S-a dezbracat pe Sine Insusi si a luat chip de rob..." spune Biblia intr-un alt loc. Si acest lucru merita adorarea noastra!

Rugaciuni nepotrivite

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...



           Se observa o nepotrivire tot mai mare intre ce anume cer oamenii de la Dumnezeu si ce anume cere Dumnezeu de la oameni. De multe ori, rugaciunile nepotrivite ale oamenilor nu sunt intelese de acestia, ci ajung sa fie rostite cu incapatanare si chiar cu manie fata de Dumnezeu, care pare ca nu le mai "asculta" rugaciunile.

Mantuitorul a spus: "Nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca? Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei 6, 31-33). Cu toate acestea, inca si astazi, oamenii cauta mai mult mancarea, hainele si bunurile cele trupesti, decat Imparatia lui Dumnezeu.

             Astfel, fiecare, la randul sau, este dezamagit. Dumnezeu este dezamagit de oameni, care stau langa Izvor si se plang de sete, necautand apa cea Vie, ci lucruri pieritoare, iar oamenii se arata dezamagiti de Dumnezeu, care nu le implineste cererile nepotrivite, motivate adesea de patimi si de necredinta.

                                            Ce anume cer oamenii de la Dumnezeu ?

Rugaciuni nepotrivite au fost savarsite si de unii dintre Apostoli, ca de unii care nu fusesera inca luminati de Duhul Sfant, care pe toate le cunoaste si le randuieste spre trebuinta. Astfel, in vreme ce Iisus le vorbea ucenicilor in chip amanuntit despre apropierea patimirii Sale, in cetatea Ierusalim, pentru a nu fi cuprinsi atunci de deznadejde, ucenicii Ioan si Iacov, fiii lui Zevedeu, se gandeau la obtinerea unor favoruri lumesti, zicand: "Da-ne noua sa sedem unul de-a dreapta Ta, si altul de-a stanga Ta, intru slava Ta!" (Marcu 10, 33-44).

             Desi, de la rugaciunea nepotrivita a fiilor lui Zevedeu, au trecut mai bine de doua mii de ani, cererile oamenilor catre Dumnezeu nu s-au schimbat, ci au devenit chiar mai nepotrivite: unul ii cere lui Dumnezeu sa castige la jocurile de noroc; altul, sa ajunga intr-o functie mai mare; altul, sa ii fie descoperiti hotii care l-au pradat; altul, sa ii piara dusmanii; altul, sa se desparta cutare de cutare; altul, sa treaca examenele cu note mari; altul, sa faca performanta intr-un sport; altul, sa adune avere pentru copii. Lucruri pamantesti, deci trecatoare.

Oamenii ii cer lui Dumnezeu lucrurile pe care ei le cred mai de pret in viata lor. In acelasi timp, unii ii cer lui Dumnezeu socoteala despre cum este condusa lumea, judecandu-L pentru suferinta din lume, in convingerea ca ei ar putea sa o conduca mai bine, iar altii nu-I cer nimic, cerandu-I chiar sa iasa din viata lor si sa ii lasa "in pace".

             Fiecare om ajunge sa ii ceara lui Dumnezeu lucruri potrivite cu modul in care el Il intelege pe Dumnezeu si viata insasi. Cei doi Apostoli, crezand ca Iisus este asemenea unui imparat pamantesc, ii cer Acestuia locurile cele mai de cinste din Imparatia Sa. La randul lor, saracii Il privesc pe Dumnezeu ca pe un bogat care le poate darui tot ceea ce au nevoie.

        Dumnezeu este vazut de fiecare om prin patimile sale, ca prin niste ochelari care Il deformeaza si Il arata fiecaruia potrivit poftelor sale. De aceea, parintele Arsenie Boca, spunea: "Cred ca cea mai deformata fiinta din capul oamenilor a ajuns Dumnezeu."

                                                           Ce vrea Dumnezeu sa ii cerem ?

Dumnezeu ne cere sa ii devenim fii. Avand iubire de Tata, Dumnezeu isi doreste ca toti oamenii sa fie asemenea Fiului Sau cel intai-nascut, Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu intrupat este modelul de viata dat noua de Dumnezeu. Cand Pilat l-a scos pe Iisus inaintea poporului, el a spus: "Iata Omul!" (Ioan 19, 5), profetind astfel fara voie si aratandu-ne Chipul nostru.

Cel mai adesea, oamenii se infatiseaza inaintea lui Dumnezeu in trista postura de cersetori, iar nu in cea de fii, asa cum isi doreste El. Precum vedem, Dumnezeu pune accent pe "a fi", iar nu pe "a avea". Pentru aceasta, rugaciuni potrivite sunt acelea care Ii cer lui Dumnezeu "devenire" intru ceva bun, iar nu "obtinere" de ceva. Suntem datori ca, privind spre Iisus Hristos, mai intai sa invatam sa fim oameni, iar abia apoi, impartasindu-ne cu El, sa devenim fii ai lui Dumnezeu.

Cea mai potrivita rugaciune este cea pe care ne-a lasat-o Insusi Mantuitorul, cand a zis: "Cand va rugati, nu spuneti multe, ca neamurile, ca ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate. Deci nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de cele ce aveti trebuinta mai inainte ca sa cereti voi de la El. Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau; vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi; si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este Imparatia si puterea si slava, in veci. Amin!" (Matei 6, 7-13).

Teodor Danalache

5 septembrie 2012

Pravila de rugăciune Bogorodicinaia!

DOAMNE AJUTA ! DUMNEZEU SA ITI ASCULTE RUGACIUNILE...DRAGA VIZITATOR AL BLOGULUI MEU , SI SA TE BINECUVANTEZE...

Pravila de rugăciune Bogorodicinaia!  (adică citirea de150 de ori a cântării aduse din ceruri de către aranghelul  Gavril ca închinăciune Preasfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu)
,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul păntecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre”.
Aceasta pravila a fost dată de Maica Domnului Însăși, în veacul al VII-lea, și odinioară era săvârșită de către toți creștinii. Mai pe urmă însă a fost uitată.
Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acea pravilă. În chilia lui s-a găsit o cărtăcică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau această pravilă.
Citirea de 150 de ori a rugăciunii ,,Bogorodicinia” îi aduce creștinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui și cât de grabnic este ajutorul acordat de Ea:
în împrejurile cele mai grele și cu totul pe neașteptate Ea  ne întinde mâna Sa izbăvitoare…
Citirea de 150 de ori a rugăciunii ,,Bogorodicinaia” îndepărtează mânia lui Dumnezeu și uneori chiar verdictul Judecătorului Cunoscător -de- inimi este amânat.
O, ce mare îndrăzneală! ,,Bogorodicinaia” din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridică; cu această rugăciune nicicând nu vom arde, cei tulburați sufletește ne vom tămădui, cei întinați cu păcatele ne vom curăți, cei omorâți de patimi vom învia și vom cânta cu bucurie: ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!…
La începutul acestei pravile se citesc rugăciunile: ,,Tatăl nostru”, ,,Ușa milostivirii”, rugăciunea pentru părintele duhovnicesc și de mântuire:
                                 *
Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta facă-se voia Ta, precum în cer așa și pre pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă grșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. ȘI nu ne duce pre noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
                                 *
„Ușa milostivirii deschidene-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi cei ce nădăjduim întru Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamlui creștinesc”.
Măntuiește, Doamne, pre părintelui meu duhovnicesc (numele….) și pre toți fiii lui duhovnicești și pre frații noștri întru Hristos și pre toate rudeniila cele după duh și după trup, întărește-i, apără-i și miluiește-i, dă-le mângăiere în scârbe și vindecare de boale. Doamne! Trimite-i lui harul Sfântului Duh și pentru rugăciunile Născătoare de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viața și să ne mântuim sufletele noastre. Amin!
Apoi, după fiecare zece rugăciuni ,,Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-te!… citim o dată  ,,Ușa milostivirii”, după care ne rugăm la Maica Domnului după trebuințele fiecăruia, cu cuvintele noastre, adaugând următoarele cereri:
După primele zece:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mîntuiește și păzește pre toți creștinii drept-slăvitori, sporește-le credința și pocăința, iar pre cei adormiți odihnește-i în veșnica slavă a Domnului nostru.
După douăzeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-i și întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciți și căzuți robi ai Tăi (numele).
După treizeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuiește-l și păzește-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) și cu sfinte rugăciunile lui miluiește-mă pre mine, păcătosul.
După patruzeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potolește întristările noastre și trimite mângâiere celor scârbiți și bolnavi robi ai Tăi (numele).
După cincizeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de ispite și de tot răul și năpăstuirile.
După șaizeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârșesc toate lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiați.
După șaptezeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzete-mă de tot răul și acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.
După optzeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază sufletul meu și dăruiește-mi statornică rugăciune către Tine.
După nouăzeci:
O preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău și a Stăpânului nostru, ca să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare și osârdnice.
După o sută:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înduplecă-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiască pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele și să mântuiască păcătosul meu suflet.
După o sută zece:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întărește-mă în credință și luminează ochii mei întunecați cu păcatele.
După o sută douăzeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăvește-mă de gânduri deșarte și dăruiește-mi cuget și inimă avântate spre mântuire.
După o sută treizeci:
O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă și sănătate trupească.
După o sută patruzeci:
O, Presfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruiește-mi sfârșit pașnic și netulburat și călăuzește-mi sufletul prin vămile cele înfricoșătoare.
După o sută cincizeci: O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit și păzitoare puternică, nu mă depărta pre mine, păcătosul și nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci tu ești nădejdea creștinilor și adăpostirea păcătoșilor.
La sfârșitul Pravilei de rugăciuni rostim:
Cuvine-se cu adevărat să  Te fericim Pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât herumii și mai slăvită fără asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai nîscut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de dumnezeu, Te mărim.
Slavă tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.
Doamne miluiește!
Doamne miluiește!
Doamne miluiește!
Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a pravoslavnicilor creștini, și sfânta Biserica Ta în vecii vecilor!                
SURSA
http://cristianstavriu.wordpress.com/2010/06/12/pravila-de-rugaciune-bogorodicinaia/

ARHIVA BLOG

BIBLIA ORTODOXĂ