DACA DORESTI SA ASCULTI PARACLISUL MAICII DOMNULUI, POTI SA PORNESTI DE LA BUTON...DOAMNE AJUTA!

PARACLISUL MAICII DOMNULUI!

23 septembrie 2010

Icoana care face minuni şi astăzi


de Anda Postolache
- Botezătorul priveşte încruntat din Schitul Prodromul
În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cea mai importantă sărbătoare este Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuită anual la 24 iunie. Felul minunat în care s-a născut Sfântul şi viaţa lui plină de asceză şi dreptate sunt destul de cunoscute, de aceea găsim de cuviinţă să istorisim o întâmplare minunată săvârşită de icoana sa aflată în Schitul românesc Prodromul, de la Muntele Athos.
A pus pe fugă jefuitorii
În Paraclisul cel vechi al schitului, care este dedicat lui Ioan Botezătorul, Sfânt care mai este numit de atoniţi şi Prodromul, se află o icoană împărătească în care el este redat cu o privire cu totul deosebită. De fapt, acea căutătură foarte severă nu a fost aşa de la început, ci încruntarea s-a adăugat ca o minune. Ca să fim convinşi că nu este doar o povestire sau o invenţie, întâmplarea a fost spusă din generaţie în generaţie de toţi călugării cu multă evlavie, dar a fost consemnată şi de cei care au trăit acele vremuri.
În 1821, primul an al Războiului Grec de Independenţă (care a durat până în 1829), trupe turceşti au încartiruit Muntele Athos, iar ostaşii musulmani s-au dedat la acte urâte. Câţiva soldaţi otomani au intrat şi în incinta Schitului Prodromul cu intenţia de a jefui de odoarele de preţ Paraclisul Sfântului Ioan. Au pătruns mai întâi în chilii, dar nu au găsit mai nimic, deoarece călugării duseseră bunurile de preţ fie în România, fie le ascunseseră prin locuri retrase ale muntelui, la mănăstiri mai bine păzite.
Intrând soldaţii turci în Paraclis au sperat să fure ceva aur şi argint de la sfintele obiecte de cult, dar când să pună mâinile pe acestea i-a cuprins o frică grozavă, căci Sfântul Ioan îi privea încruntat din icoana din stânga altarului. Au vrut să o împuşte, dar gloanţele o luau în altă parte, ba chiar s-au întors împotriva lor, aşa că au fugit fără să mai ia ceva cu ei, iar de atunci Sfântul Ioan Botezătorul a rămas încruntat.
Locul sfânt adăposteşte numeroase moaşte
Icoana făcătoare de minuni este împodobită cu o frumoasă ferecătură în argint dăruită în jurul anului 1850 de domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica Voievod, iar bărbaţii care merg să se închine în acest loc spun că se simt foarte mustraţi pentru păcatele lor, dar întrezăresc totodată şi nădejdea mântuirii când se roagă la Botezătorul Domnului.
Dintre sfintele moaşte care se află în biserica schitului amintim că sunt părticele de la Sfinţii Ierarhi Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul şi Modest, Patriarhul Ierusalimului, Apostol Matei, Mare Muceniţă Varvara, Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, Mucenic Trifon, Sfinţii doctori fără de arginţi Cosma şi Damian şi Cuviosul Antipa de la Calapodeşti.

Lăcaş de sihăstrie al călugărilor noştri

În locul unde se află acum Schitul Prodromul, odinioară au sihăstrit călugări români, încă din secolul al IV-lea. În a doua jumătate a secolului al VIII-lea sălăşluiau în peşterile de aici vreo zece sihaştri din Ţările Române, care şi-au făcut colibe şi o mică biserică de piatră ce purta hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. În secolul al XIX-lea, locul s-a numit Chilia Sfântului Ioan Botezătorul, Chilia Românească de la Vigla Ianicopoli, iar apoi, Chilia Prodromul. În 1850, ieromonahii Nifon şi Nectarie, ambii plecaţi de la Mănăstirea Horaiţa, judeţul Neamţ, au rezidit, cu ajutoare aduse din ţară, temelia, biserica şi trei corpuri de chilii ale schitului, care se ruinaseră aproape în totalitate. În 1860, clădirea a fost sfinţită de arhiereul român Isaia Vicol, episcop de Roman. Ieroschimonahul Nifon, numit pe drept cuvânt ctitorul schitului, a adunat în jurul lui 60 de călugări, care au dus o viaţă desăvârşită la Muntele Athos, punând bazele celui mai mare schit românesc de acolo, cunoscut până astăzi drept Schitul românesc Prodromul.

ARHIVA BLOG

ICOANA MD

MD. POCEAEV